Decizia Nr.269 din 23.05.2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 421 din 11 iulie 2013

Augustin Zegrean	- preşedinte
Aspazia Cojocaru	- judecător
Acsinte Gaspar	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Ion Predescu	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Andreea Costin	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Maria Avram în Dosarul nr. 5.358/97/2010 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.357D/2012.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 18 din 22 ianuarie 2013.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 18 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 5.358/97/2010, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Maria Avram cu prilejul judecării unei cauze având ca obiect soluţionarea recursului declarat de Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara împotriva unei sentinţe civile prin care s-a dispus anularea deciziei privind recalcularea pensiei de serviciu şi menţinerea în plată a pensiei de serviciu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate contravin art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece încalcă normele de tehnică legislativă care impun existenţa unei congruenţe între motivele şi scopul unui act normativ, pe de o parte, şi efectele juridice ale acestuia, pe de altă parte. Această cerinţă rezultă în mod implicit din art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativ pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia actul normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţa armonizării legislaţiei naţionale cu tratatele internaţionale la care România este parte. Totodată, potrivit Legii nr. 24/2000, pentru fundamentarea noii reglementări, se va porni de la dezideratele sociale prezente şi de perspectivă.De asemenea, se arată că, la finalul anului 2011, după finalizarea procesului de recalculare a pensiilor prevăzute de art. 1 din Legea nr. 119/2010, există o discrepanţă majoră între expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 şi previziunile Guvernului cu privire la impactul bugetar al acesteia, în sensul că prin această măsură nu s-a realizat economia scontată de autorităţi, la momentul elaborării acestei legi.Se apreciază că norma criticată aduce atingere şi dispoziţiilor art. 47 alin. (1) din Constituţie, întrucât recalcularea pensiilor speciale nu a fost o măsură de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent, ci o măsură profund dăunătoare pentru bugetul de stat. Se arată că efectele produse de aplicarea Legii nr. 119/2010 afectează stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională.În fine, în opinia autorului excepţiei, Legea nr. 119/2010 contravine dispoziţiilor art. 20 din Constituţie, cu raportare la art. G pct. 2 din partea a V-a şi art. 12 pct. 2 din partea a II-a a Cartei sociale europene revizuite, precum şi art. 65 pct. 1 şi 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, întrucât, în majoritatea cazurilor, în urma recalculării pensiilor de serviciu, cuantumul ce a rezultat din această operaţiune nu este cel puţin egal cu 40% din totalul câştigului anterior al beneficiarului pensiei. De asemenea, apreciază că sunt încălcate prevederile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dat fiind faptul că dreptul de pensie, ca drept fundamental, este un „bun“ în sensul acestei norme internaţionale, protejat în consecinţă, şi nu poate face obiect al unei deposedări totale sau parţiale decât numai în condiţiile şi cazurile expres stipulate de norma menţionată.Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, care au următorul cuprins:Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: [...] c)pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea; Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste prevederi legale contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 47 alin. (1) referitor la obligaţia statului de a asigura un nivel de trai decent şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la protecţia proprietăţii, şi ale art. G pct. 2 din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite, adoptată la 3 mai 1996 la nivelul Consiliului European, şi, în subsidiar, prevederile art. 12 pct. 2 din partea a II-a a aceleiaşi carte, raportat la art. 65 pct. 1 şi 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială adoptat la 16 aprilie 1964 la nivelul Consiliului Europei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate Curtea observă că reglementarea legală criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi internaţionale invocate şi în prezenta cauză.În acest sens este Decizia nr. 904 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2013, şi Decizia nr. 966 din 20 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 11 ianuarie 2013, prin care Curtea a statuat că prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 sunt constituţionale.Astfel, faţă de critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, justificată prin aceea că există o discrepanţă evidentă între cele arătate în expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 cu privire la situaţia de criză care impune adoptarea sa şi efectele reale ale acestui act normativ, prin deciziile amintite, Curtea a reţinut că norma constituţională invocată instituie obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor. Ca atare, nu se poate reţine încălcarea acestui text constituţional, ci, mai degrabă, „o previzionare inexactă a efectelor Legii nr. 119/2010, fapt care nu reprezintă, însă, un aspect de neconstituţionalitate“.De asemenea, referitor la înfrângerea art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent, Curtea a constatat că aceste dispoziţii constituţionale sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând, de principiu, un drept constituţional la pensie de serviciu, deci la suplimentul financiar acordat de stat.În ceea ce priveşte invocarea încălcării prevederilor art. 1 din Protocol adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea a statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o acestui articol, în noţiunea de „bun“, ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar eliminarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.În fine, în ceea ce priveşte susţinerile privind contrarietatea Legii nr. 119/2010 cu prevederile Cărţii sociale europene revizuite şi ale Codului european de securitate socială, motivate de o pretinsă nerespectare a cuantumurilor prestaţiilor sociale arătate în aceste acte internaţionale, Curtea a reţinut că, în sistemul public de pensii, întemeiat pe principiul contributivităţii, cuantumul pensiei este raportat nu doar la veniturile obţinute imediat înainte de deschiderea dreptului la pensie, ci la veniturile obţinute pe întreaga perioadă de contribuţie. Prevederile internaţionale invocate nu stabilesc nici ele că veniturile în funcţie de care se apreciază cuantumul la pensie sunt numai acelea aferente ultimilor ani de contribuţie, astfel că apar ca lipsite de temei criticile de neconstituţionalitate invocate.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Avram în Dosarul nr. 5.358/97/2010 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 23 mai 2013.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Andreea Costin