DECIZIE   Nr. 268 din 16 martie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani în strainatate

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 193 din 26 martie 2010

Ioan Vida                                    - preşedinte

Aspazia Cojocaru                       -judecător

Acsinte Gaspar                           -judecător

Petre Lăzăroiu                            -judecător

Ion Predescu                              -judecător

Puskas Valentin Zoltan               -judecător

Augustin Zegrean                       -judecător

Antonia Constantin                     - procuror

Doina Suliman                            - magistrat-asistent-şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, excepţie ridicată de Sta'ncu Mura în Dosarul nr. 893/30/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilă.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 4 martie 2010 şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea la data de 11 martie 2010 şi, apoi, la 16 martie 2010.'

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 18 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 893/30/2009, Curtea de Apel Timişoara - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Excepţia a fost ridicată de Stancu Mura cu ocazia soluţionării apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 938 din 16 martie 2009, pronunţată de Tribunalul Timiş, în contradictoriu cu Direcţia Generală de Paşapoarte Bucureşti, într-o cauză având ca obiect Legea nr. 248/2005.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine, în esenţă, că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 11 alin. (1) şi (2), deoarece principiul liberei circulaţii a persoanelor în spaţiul comunitar este cuprins în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, precum şi celor ale art. 25 alin. (1), întrucât acest text restrânge exerciţiul dreptului la libera circulaţie în lipsa unei măsuri preventive luate în condiţiile Codului de procedură penală, restrângerea fiind dispusă de o instanţă civilă, iar nu de o instanţă penală.

Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, dispoziţii care au următorul cuprins:

„Art. 38. - Restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate a cetăţenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani numai în condiţiile şi cu privire la următoarele categorii de persoane:

a) cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România si acel stat;".

Aceste dispoziţii de lege sunt raportate la prevederile constituţionale ale art. 11 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 25 alin. (1) privind libera circulaţie.

Examinând excepţia, Curtea constată că dispoziţiile criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, soluţia pronunţată fiind de respingere a criticii ca neîntemeiată. Astfel, prin Decizia nr. 855 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 17 ianuarie 2007, Curtea a reţinut că „Articolul 38 din Legea nr. 248/2005 enumera categoriile de persoane cu privire la care poate fi dispusă măsura restrângerii exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate a cetăţenilor români, printre aceştia fiind, potrivit literei a) a articolului, persoanele care au fost returnate dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România şi acel stat. Măsura dispusă de textul de lege criticat se circumscrie situaţiilor expres şi limitativ prevăzute în art. 53 din Constituţie, respectiv apărarea securităţii naţionale şi a ordinii publice, având în vedere că problema controlului migraţiei ilegale din România spre statele europene prezintă interes atât pe plan intern, cât şi extern. In acest sens, chiar în expunerea de motive a Legii nr. 248/2005 se arată că «adoptarea unui act normativ care să reglementeze condiţiile exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate, în acord cu prevederile Constituţiei, precum şi cu alte documente internaţionale în domeniul protecţiei drepturilor omului, la care România este parte, se constituie într-un demers necesar într-o societate democratică având la baza sistemului de valori principiile umaniste promovate în spaţiul european. Pentru aceste considerente a fost elaborată prezenta lege, care asigură implementarea atât a prevederilor constituţionale, cât şi a art. 13 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 12 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi a art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale.»"

Aşa fiind, nu se poate susţine că măsura restrângerii exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate a persoanelor care au fost returnate dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România şi acel stat încalcă prevederile  din   Constituţie   sau   alte   instrumente  juridice internaţionale referitoare la dreptul la liberă circulaţie.

Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menţinută.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, excepţie ridicată de Stancu Mura în Dosarul nr. 893/30/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 martie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman