DECIZIE   Nr. 264 din 25 septembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1 din  4 ianuarie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Paula C. Pantea       - procuror
    Marioara Prodan       - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Caregnato G & Denis" - S.R.L. Oradea in Dosarul nr. 3.518/CA/2000 al Curtii de Apel Oradea.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, precizand ca art. 9 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare, potrivit caruia hotararea pronuntata de instanta in cererea de suspendare a unui act administrativ, in cazurile la care se refera alin. 1 al aceluiasi articol, este executorie de drept, nu contravine prevederilor constitutionale ale art. 24 alin. (1), referitoare la garantarea dreptului la aparare, si nici celor ale art. 128, referitoare la folosirea cailor de atac, prevederi invocate de autor in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece, potrivit art. 14 din aceeasi lege, hotararea prin care s-a solutionat o actiune in materia contenciosului administrativ poate fi atacata cu recurs. Prin urmare poate fi atacata cu recurs si hotararea la care se refera textul de lege criticat, interpretare data, de altfel, si de Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie prin Decizia nr. IV din 27 septembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 636 din 27 decembrie 1999. In final, se apreciaza ca in cauza se ridica o problema de aplicare a legii, iar nu de constitutionalitate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 1 martie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 3.518/CA/2000, Curtea de Apel Oradea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare. Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala "Caregnato G & Denis" - S.R.L. Oradea in recursul de contencios administrativ declarat de aceasta impotriva Incheierii din 30 iunie 2000 a Tribunalului Bihor, prin care s-a dispus suspendarea executarii lucrarilor de constructie efectuate in temeiul autorizatiei eliberate de Primaria Municipiului Oradea pana la solutionarea actiunii in anularea autorizatiei.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la aparare si pe cele ale art. 128 referitoare la folosirea cailor de atac, deoarece nu prevad nici o cale de atac impotriva hotararii pronuntate de instanta asupra cererii de suspendare a actului administrativ. Desi face referiri la Decizia nr. IV/1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie, prin care "s-a stabilit, in aplicarea art. 9 din Legea nr. 29/1990, ca este susceptibila de recurs atat hotararea prin care se solutioneaza cererea de suspendare a executarii actului administrativ, formulata in cadrul actiunii principale, avand ca obiect anularea acestui act, cat si hotararea prin care o atare cerere este solutionata separat", autorul exceptiei considera ca aceasta decizie constituie un argument in sustinerea neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 9 alin. 2 din Legea nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare.
    Exprimandu-si opinia asupra exceptiei, instanta de judecata considera ca aceasta este neintemeiata. Se argumenteaza ca "Nu se poate retine ca art. 9 din Legea nr. 29/1990 ar contraveni prevederilor art. 24 din Constitutia Romaniei, deoarece chiar recurentul, invocand in critica sa Decizia nr. IV din 27 septembrie 1999, pronuntata de Curtea Suprema de Justitie intr-un recurs in interesul legii, confirma posibilitatea partii ce se considera lezata de a uza de caile de atac - recursul. Cu prilejul exercitarii caii de atac partea ce se considera lezata poate uza de toate mijloacele de aparare pe care legea i le permite in apararea dreptului si interesului sau legitim".
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, deoarece, potrivit prevederilor Codului de procedura civila, "suspendarea se dispune prin incheiere, iar aceasta, ca orice hotarare judecatoreasca premergatoare, este supusa caii de atac".
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se sustine ca in realitate "nu suntem in prezenta unui text neconstitutional, ci a aplicarii gresite de catre instantele judecatoresti a unor prevederi ale Legii nr. 29/1990 si ale Codului de procedura civila, situatie solutionata prin Decizia nr. IV din 27 septembrie 1999 a Curtii Supreme de Justitie - Sectiile Unite".
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor si cel al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din cererea formulata de autorul acesteia si din incheierea de sesizare, il constituie dispozitiile art. 9 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare, dispozitii care au urmatorul continut: "Tribunalul va solutiona cererea de suspendare, de urgenta, chiar si fara citarea partilor, hotararea pronuntata in acest caz fiind executorie de drept."
    In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia a invocat incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 24 alin. (1), potrivit carora "Dreptul la aparare este garantat", precum si ale art. 128, conform carora, "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata pentru considerentele ce urmeaza:
    Dispozitiile art. 9 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare, trebuie corelate cu cele ale alin. 1 al aceluiasi articol, care prevad posibilitatea reclamantului ca, "in cazuri bine justificate si pentru a se preveni producerea unei pagube iminente", sa solicite instantei suspendarea executarii actului administrativ pana la solutionarea actiunii. Solutionarea de catre instanta, de urgenta, chiar si fara citarea partilor, a cererii de suspendare, precum si caracterul executoriu de drept al hotararii pronuntate (dispozitii procedurale continute de textul de lege criticat) nu sunt de natura sa incalce exercitiul dreptului la aparare, garantat de prevederile art. 24 alin. (1) din Constitutie. Dispozitiile legale criticate dau posibilitatea persoanei vatamate de o autoritate publica printr-un act administrativ de a solicita si de a obtine, de urgenta si temporar, suspendarea executarii actului administrativ pana la solutionarea actiunii in contencios administrativ. Chiar daca solutionarea pe cale separata a cererii de suspendare a executarii actului administrativ se poate face si fara citarea partilor, aceasta se justifica prin urgenta si caracterul provizoriu al masurii de suspendare a executarii actului contestat, cerinte pe care le apreciaza instanta. Aceasta masura nu are nici o influenta asupra solutionarii fondului actiunii. De altfel, Codul de procedura civila prevede si in alte materii posibilitatea incuviintarii de catre instanta a unor masuri vremelnice, in cazuri urgente, fara citarea partilor (de exemplu: art. 300 referitor la recurs, art. 401 referitor la suspendarea executarii silite, art. 582 referitor la ordonanta presedintiala). Conform dispozitiilor art. 24 alin. (2) din Constitutie, "In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu", prevederi constitutionale care sunt respectate, intrucat in cadrul procesului in care se judeca fondul actiunii in contencios partile pot fi asistate de un avocat, iar impotriva masurii de suspendare a executarii actului partea interesata poate face recurs.
    Curtea retine ca dispozitiile legale criticate nu contravin nici prevederilor art. 128 din Constitutie, referitoare la folosirea cailor de atac, deoarece, potrivit acestui text constitutional, partile pot exercita aceste cai in conditiile legii, stabilirea lor fiind deci de nivelul legii, iar nu de nivelul Constitutiei.
    Dreptul la exercitarea caii de atac a recursului impotriva hotararii judecatoresti prin care s-a solutionat cererea de suspendare a executarii actului administrativ este prevazut atat de legea speciala, Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, in art. 14 (potrivit caruia hotararea prin care s-a solutionat o actiune in materia contenciosului administrativ poate fi atacata cu recurs), precum si de dispozitiile generale ale Codului de procedura civila (si anume art. 299, potrivit caruia "Hotararile date fara drept de apel [...] sunt supuse recursului"), dispozitii la care fac trimitere, de altfel, prevederile art. 18 din Legea nr. 29/1990, conform carora procedura legii contenciosului administrativ "se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila".
    In consecinta, Curtea constata ca in realitate textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate. Faptul ca referitor la practica neunitara a unor instante judecatoresti cu privire la aplicarea textului art. 9 alin. 2 din Legea nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare, a fost declarat un recurs in interesul legii admis de Curtea Suprema de Justitie in Sectii Unite nu are nici o semnificatie cu privire la aprecierea constitutionalitatii acestor dispozitii legale. De altfel, prin Decizia nr. IV din 27 septembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 636 din 27 decembrie 1999, Curtea Suprema de Justitie a stabilit ca fiind corecta interpretarea conform careia "este susceptibila a fi atacata cu recurs atat hotararea prin care se solutioneaza cererea de suspendare a executarii actului administrativ, formulata in cadrul actiunii principale, avand ca obiect anularea acelui act, cat si hotararea prin care o atare cerere este solutionata separat".

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Caregnato G & Denis" - S.R.L. Oradea in Dosarul nr. 3.518/CA/2000 al Curtii de Apel Oradea.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 25 septembrie 2001.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Marioara Prodan