DECIZIE Nr. 264 din 24 iunie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin.
3 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 542 din 29 iulie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata
de Marin Frunza in Dosarul nr. 4.393/2002 al Judecatoriei Galati.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Presedintele dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 99C/2003, care are
ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de Victor Truta
in Dosarul nr. 4.403/2002 al Judecatoriei Galati.
La apelul nominal, in Dosarul nr. 99C/2003 se constata lipsa partilor, fata
de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Curtea, din oficiu, pune in discutie chestiunea conexarii dosarelor
sus-mentionate, avand in vedere continutul identic al exceptiilor ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca este de acord cu conexarea, fata de
dispozitiile art. 164 din Codul de procedura civila.
Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992,
republicata, si ale art. 164 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila,
dispune conexarea Dosarului nr. 99C/2003 la Dosarul nr. 98C/2003 care este
primul inregistrat.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind neintemeiata,
apreciind ca dispozitiile criticate nu contravin prevederilor constitutionale,
invocand in acest sens jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, si
anume, deciziile nr. 208/2003 si nr. 216/2003.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
Prin Incheierile din 12 februarie 2003, pronuntate in dosarele nr.
4.393/2002 si nr. 4.403/2002, Judecatoria Galati a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin.
3 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Marin Frunza, respectiv
de Victor Truta, in cadrul unor cauze civile, in care li s-a respins, prin
incheiere, cererea de acordare a asistentei judiciare gratuite.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca
dispozitiile legale criticate impiedica accesul liber la justitie, incalcand
astfel art. 21 din Constitutie, intrucat nu se da posibilitatea atacarii
incheierii prin care s-a solutionat cererea de asistenta judiciara. Totodata
sustin ca se incalca si prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (1)
referitoare la statul de drept, ale art. 4 si 16 cu privire la egalitatea
cetatenilor in fata legii, ale art. 15 privitoare la principiul
universalitatii, ale art. 20, dar fara a preciza ce norme internationale
considera ca sunt incalcate prin dispozitiile criticate, ale art. 24 care
consacra dreptul la aparare, precum si pe cele ale art. 51 privind respectarea
Constitutiei si a legilor.
Judecatoria Galati apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, iar dispozitiile criticate nu contravin prevederilor din
Constitutie invocate de autorii exceptiei. Incheierea prin care s-a solutionat
cererea de acordare a asistentei judiciare fiind o incheiere interlocutorie,
instanta poate reveni asupra ei daca s-au schimbat imprejurarile avute in
vedere la solutionarea acesteia.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit
dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
intrucat dispozitiile criticate trebuie privite in contextul intregii
reglementari a asistentei judiciare, conceputa ca o modalitate de garantare a
accesului liber la justitie si a exercitarii drepturilor procesuale ale
partilor, ceea ce nu poate reprezenta o ingradire a acestora.
Astfel, potrivit art. 75 alin. 2 din Codul de procedura civila, asistenta
judiciara gratuita poate fi acordata oricand, in tot cursul procesului.
Totodata, conform art. 78 alin. 2 din Codul de procedura civila, partea
potrivnica poate oricand sa infatiseze dovezi cu privire la starea adevarata a
celui caruia i s-a incuviintat cererea, iar asistenta nu se suspenda in cursul
noilor cercetari.
Pe de alta parte, apreciaza ca dispozitiile criticate sunt in deplina
conformitate cu prevederile constitutionale ale art. 125 si 128, potrivit
carora competenta, procedura de judecata si caile de atac sunt reglementate
prin lege.
Ca atare, dispozitiile criticate asigura accesul liber la justitie, care,
asa cum a statuat Curtea Constitutionala in mod constant, nu presupune in toate
cazurile accesul la toate instantele judecatoresti si la toate caile de atac
prevazute de lege, invocand in acest sens deciziile Curtii Constitutionale nr.
129/1995 si nr. 38/1998.
Cu privire la sustinerile autorului, conform carora dispozitiile criticate
incalca principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, considera ca si
acestea sunt neintemeiate, deoarece textul criticat nu contine discriminari de
natura a contraveni prevederilor constitutionale ale art. 4 si ale art. 16
alin. (1), iar, asa cum a statuat Curtea Constitutionala in mod constant (de
exemplu, prin Decizia Plenului nr. 1/1994, Decizia nr. 135/1996 si Decizia nr.
20/2000), principiul egalitatii nu presupune uniformitate, iar tratamentul
juridic diferit se impune in cazul unor situatii diferite.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, intrucat incheierea cu privire la acordarea cererii de asistenta
judiciara este o incheiere interlocutorie, instanta putand reveni asupra celor
stabilite. Totodata, potrivit art. 75 alin. 2 din Codul de procedura civila,
asistenta judiciara poate fi incuviintata oricand in cursul judecatii, daca
partea care o solicita dovedeste ca nu poate face fata cheltuielilor unor
judecati, ca urmare a starii sale materiale.
De asemenea, potrivit regulilor generale, incheierile premergatoare pot fi
atacate cu apel si recurs o data cu fondul, dar legiuitorul a instituit si
anumite exceptii de la aceste reguli, cum este si in cazul de fata. Potrivit
prevederilor art. 125 alin. (3) din Constitutie, procedura de judecata intra in
competenta legiuitorului, asa cum a statuat in mod constant Curtea
Constitutionala, de exemplu, prin Decizia nr. 45/1999 si prin Decizia Plenului
nr. 1/1994.
Avand in vedere acestea, apreciaza ca dispozitiile criticate sunt in
deplina conformitate cu prevederile Constitutiei, asa cum a statuat si Curtea
Constitutionala prin Decizia nr. 244/2002, referitoare la dispozitiile art. 34
alin. 1 din Codul de procedura civila.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
78 alin. 3 din Codul de procedura civila, care au urmatorul continut:
"Incheierea cu privire la cererea de asistenta sau prin care s-a revenit
asupra asistentei incuviintate nu este supusa nici unei cai de atac."
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia
apreciaza ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate urmatoarele
prevederi constitutionale:
- Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social,
in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta
valori supreme si sunt garantate.";
- Art. 4: "(1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman.
(2) Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai,
fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de
religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine
sociala.";
- Art. 15: "(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile
consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de
acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai
favorabile.";
- Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor
publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate
de persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara.";
- Art. 20: "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si
libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate
la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept";
- Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu.";
- Art. 51: "Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor
este obligatorie."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile
legale criticate fac parte din capitolul V - "Asistenta judiciara"
(art. 74 - 81) al titlului I - "Partile" din cartea a II-a -
"Procedura contencioasa" din Codul de procedura civila, asistenta
judiciara fiind, de asemenea, reglementata si prin dispozitiile capitolului V -
"Asistenta judiciara" (art. 68 si 69) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea
si exercitarea profesiei de avocat (republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001).
Potrivit dispozitiilor legale mentionate, asistenta judiciara - care
cuprinde apararea si asistarea gratuita printr-un avocat delegat de colegiul
avocatilor - se asigura in cazul persoanelor care se gasesc in imposibilitate
vadita de a face fata cheltuielilor unei judecati, fara a primejdui propria
intretinere sau a familiilor lor.
Pentru ca acordarea de asistenta judiciara sa nu provoace un dezechilibru
intre partile aflate in litigiu, precum si pentru prevenirea abuzului de drept,
legea conditioneaza admiterea cererii partii care solicita asistenta judiciara
de prezentarea dovezilor scrise cu privire la veniturile si sarcinile acesteia.
Totodata se prevede posibilitatea ca partea potrivnica sa infatiseze dovezi cu
privire la starea adevarata a celui caruia i s-a incuviintat cererea, precum si
dreptul instantei de a reveni asupra asistentei incuviintate si de a dispune
condamnarea partii la o amenda egala cu sumele de plata carora a fost scutita.
In raport cu mobilul si cu continutul acestei reglementari, nu se poate
retine ca lipsa unei cai de atac impotriva incheierii prin care s-a incuviintat
cererea de asistenta sau prin care s-a revenit asupra asistentei incuviintate
constituie o incalcare a dreptului la aparare, a accesului la justitie ori a
celorlalte drepturi constitutionale invocate de autorul exceptiei.
Curtea constata, in sensul aratat, ca prin incheierea privind acordarea de
asistenta nu se solutioneaza insusi fondul procesului - eventuala eroare de
judecata, inclusiv eroarea generata de nerespectarea dreptului la aparare,
putand fi remediata pe caile de atac prevazute de lege impotriva hotararii prin
care se va solutiona cauza -, iar pe de alta parte, potrivit art. 75 alin. 3
din Codul de procedura civila, asistenta judiciara poate fi incuviintata
oricand in cursul judecatii, deci si in situatia in care o cerere avand acelasi
obiect a fost respinsa anterior, precum si in situatia in care instanta a
revenit asupra asistentei incuviintate.
Avand in vedere aceste considerente, precum si faptul ca dispozitiile
legale criticate dau expresie exigentei solutionarii cu celeritate a procesului
dedus judecatii si evitarii abuzului de drept procesual, Curtea constata ca nu
sunt incalcate prevederile art. 24 din Constitutie.
De asemenea, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate, conform
carora incheierea prin care s-a solutionat cererea de asistenta judiciara nu
poate fi atacata cu nici o cale de atac, nu incalca principiul constitutional
al egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, intrucat
regimul juridic diferit este determinat de specificul domeniului reglementat.
Sub acest aspect, Curtea Constitutionala a retinut in mod constant, in
jurisprudenta sa, in concordanta cu practica jurisdictionala a Curtii Europene
a Drepturilor Omului, ca principiul egalitatii nu inseamna uniformitate, numai
similitudinea de situatii impunand acelasi tratament juridic, situatiile
diferite facand necesar un tratament juridic diferit.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la
incalcarea art. 21 din Constitutie, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie
1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16
martie 1994, Curtea a statuat ca, in intelesul art. 21 alin. (2) din
Constitutie, nu se poate exclude de la exercitiul drepturilor procesuale nici o
categorie sau grup social, dar, in virtutea prevederilor art. 125 alin. (3) din
Constitutie, legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii
deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati particulare de
exercitare a drepturilor procedurale, astfel incat accesul liber la justitie nu
inseamna accesul, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la
toate caile de atac.
In consecinta, Curtea constata ca instituirea unor reguli speciale privind
exercitarea cailor de atac nu contravine prevederilor art. 21 din Constitutie
privind accesul liber la justitie.
De asemenea, Curtea retine ca nici critica potrivit careia prin textul de
lege criticat s-ar aduce atingere principiului suprematiei Constitutiei si al
respectarii legilor, consacrat de prevederile constitutionale ale art. 51, nu
este intemeiata, intrucat nu se poate retine in mod temeinic, asa cum s-a
aratat, ca ar contraveni unor texte sau principii constitutionale.
In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dispozitiilor constitutionale ale
art. 1 alin. (3) referitoare la principiul statului de drept si ale art. 15
referitoare la universalitatea drepturilor, libertatilor si indatoririlor
fundamentale, Curtea retine ca acestea nu au relevanta in cauza de fata. De
asemenea, nici critica referitoare la incalcarea prevederilor art. 20 din
Constitutie nu poate fi retinuta, deoarece autorii exceptiei nu au indicat nici
o prevedere dintr-un act international care ar fi infranta de dispozitiile
legale criticate.
Cu privire la dispozitiile legale criticate, Curtea s-a mai pronuntat prin
deciziile nr. 208 si 216, ambele din 15 mai 2003, publicate in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 407 din 11 iunie 2003, respectiv nr. 422 din
16 iunie 2003, respingand exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Neexistand elemente noi de natura a reconsidera jurisprudenta Curtii in aceasta
materie, considerentele si solutia acestor decizii raman valabile si in
prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al
art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c),
al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si alin. (4) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin.
(3) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Marin Frunza si de
Victor Truta in dosarele nr. 4.393/2002, respectiv nr. 4.403/2002, ambele ale
Judecatoriei Galati.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din 24 iunie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Ioana Marilena Chiva