Decizia Nr.262 din 21.05.2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 398 din 02 iulie 2013

Augustin Zegrean	- preşedinte
Aspazia Cojocaru	- judecător
Acsinte Gaspar	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Iulia Antoanella Motoc	- judecător
Ion Predescu	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Cristina Teodora Pop	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, excepţie ridicată de Ion Andrei Biriş în Dosarul nr. 40.365/299/2011 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 225D/2013.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Decizia civilă nr. 612 din 18 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 40.365/299/2011, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, excepţie ridicată de Ion Andrei Biriş într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe civile de respingere a unei cereri de anulare a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii în materia normelor de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, reglementate prin dispoziţiile Legii nr. 61/1991.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 elimină dreptul de a promova recurs împotriva sentinţei prin care judecătoria soluţionează plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare a unei contravenţii prin care a fost aplicată sancţiunea amenzii, încălcând, în acest fel, dreptul la apărare, precum şi dreptul la un proces echitabil al părţii interesate. Sunt aduse ca argumente date statistice referitoare la numărul sentinţelor casate de către instanţele de recurs în perioada 2008-2010 şi care arată că majoritatea soluţiilor astfel dispuse au fost considerate incorecte de către instanţele de control judiciar.Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal opinează că textele criticate nu încalcă prevederile constituţionale şi nici pe cele europene invocate de autorul excepţiei şi că stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti, a normelor de procedură, precum şi a căilor de atac constituie atributul exclusiv al legiuitorului.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul susţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 476 din 10 mai 2012.Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se susţine că faptele contravenţionale se subsumează noţiunii de „acuzaţie în materie penală“, potrivit criteriilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Se mai susţine că în materia normelor de convieţuire socială, a ordinii şi a liniştii publice sancţiunile principale şi cele complementare au caracter punitiv şi preventiv, vizând ocrotirea unor valori sociale importante, astfel încât lipsa unei căi de atac aduce atingere substanţei dreptului de acces liber la justiţie prevăzut la art. 21 din Legea fundamentală.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 31 ianuarie 2011, care au următorul cuprins: „(2) Hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluţionează plângerea este definitivă şi irevocabilă.“Se susţine, în esenţă, că textele criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 alin. (1) cu privire la garantarea dreptului la apărare, precum şi dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 174 din 28 martie 2013*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 sunt neconstituţionale.Concluzia deciziei menţionate se întemeiază pe acelaşi raţionament pentru care Curtea, prin Decizia nr. 500 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012, a constatat, printre altele, *) Decizia nr. 174 din 28 martie 2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 31 mai 2013.neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 118 alin. (3¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.Excepţia de neconstituţionalitate ce formează obiectul dosarelor de faţă a fost invocată anterior pronunţării deciziei menţionate, însă aceasta din urmă, nefiind încă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu poate fi opozabilă autorului excepţiei, astfel că, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.În cauză se impune precizarea că, întrucât deciziile Curţii produc efecte numai pentru viitor, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, cele stabilite prin acestea urmează a se aplica de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I; totodată, instanţele judecătoreşti şi orice alte autorităţi sau organe competente vor aplica deciziile de admitere ale Curţii Constituţionale numai în cauzele pendinte la momentul publicării acestora, cauze în care dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data susmenţionată, în această ultimă ipoteză deciziile pronunţate de Curtea Constituţională constituind temei al revizuirii potrivit art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din anul 1865 sau art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz (a se vedea jurisprudenţa Curţii Constituţionale în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 61 din 21 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 10 aprilie 2013, Decizia nr. 319 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 25 aprilie 2012, sau Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2013).Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, excepţie ridicată de Ion Andrei Biriş în Dosarul nr. 40.365/299/2011 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al Românei, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2013.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Cristina Teodora Pop