DECIZIE   Nr. 253 din 16 martie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 raportate la cele ale art. 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 191 din 25 martie 2010

Ioan Vida                           - preşedinte

Nicolae Cochinescu          -judecător

Aspazia Cojocaru              -judecător

Acsinte Gaspar                 -judecător

Petre Lăzăroiu                   -judecător

Ion Predescu                     -judecător

Puskas Valentin Zoltan     -judecător

Tudorel Toader                  -judecător

Augustin Zegrean              -judecător

Carmen-Cătălina Gliga     - procuror

Doina Suliman                   - magistrat-asistent-şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 raportate la cele ale art. 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Alexandru Bodean în Dosarul nr. 3.612/CA/111/2008 al Tribunalului Bihor - Secţia comercială.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.

CURTEA

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 11 iunie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 3.612/CA/111/2008, Tribunalul Bihor -Secţia comercială  a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 raportate la cele ale art. 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Excepţia a fost ridicată de Alexandru Bodean într-o cauză în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ, în contradictoriu cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor şi Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Oradea.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 şi art. 44 alin. (2). In acest sens, arată, în esenţă, că „art. 48 nu cuprinde excepţia pe care o cuprinde art. 21", ceea ce „creează o inegalitate de tratament între categorii de persoane plătitoare de impozite". Astfel, „tuturor celorlalte persoane li se aplică un tratament avantajos comparativ cu liber profesioniştii a căror activitate este reglementată de art. 48 din Codul fiscal". De asemenea, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că statul nu îşi îndeplineşte obligaţia de garant al dreptului de proprietate, „obligându-l pe cel căruia i s-a furat bunul să suporte cheltuielile deductibile pentru bunul furat".

Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 48 raportate la cele ale art. 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003.

Autorul excepţiei consideră că aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi şi art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată.

Examinând excepţia, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, în realitate, acesta fiind nemulţumit de soluţia legislativă adoptată de legiuitor, în sensul că „art. 48 nu cuprinde excepţia pe care o cuprinde art. 21".

Or, nici acest aspect şi nici celelalte invocate în motivarea excepţiei nu intră în competenţa instanţei de contencios constituţional, aşa cum aceasta este reglementată de Constituţie şi de Legea nr. 47/1992, ci a legiuitorului.

Deoarece atribuţiile Curţii Constituţionale privind analiza conformităţii unor texte de lege cu Constituţia nu se pot extinde şi asupra aspectelor invocate de autorul excepţiei în prezenta cauză, critica de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 raportate la cele ale art. 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Alexandru Bodean în Dosarul nr. 3.612/CA/111/2008 al Tribunalului Bihor - Secţia comercială.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 martie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman