DECIZIE Nr.
251 din 16 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 128 alin. (1) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor în Romania
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 237 din 14 aprilie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru
-judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean
-judecător
Carmen-Cătălina Gliga -
procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 128 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, excepţie ridicată de Wang Guopao în
Dosarul nr. 3.471/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a
VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei.
Susţine, în acest sens, că dispoziţiile de lege criticate
conţin elemente suficient de clare şi precise, astfel încât
destinatarul acestora să-şi adapteze în consecinţă
conduita. In plus, art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România cuprinde
dispoziţii referitoare la modul de calcul al perioadei de 6 luni în
decursul cărora străinii, cetăţeni ai unor state terţe
sau apatrizi, cu drept de şedere permanentă în statele membre ale
Uniunii Europene, pot intra şi rămâne pe teritoriul statului român
pentru o perioadă de 90 de zile, fără obligativitatea
obţinerii unei vize de intrare.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 18 iunie 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 3.471/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a
VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 128 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost
ridicată de Wang Guopao într-o cauză având ca obiect anularea unei
decizii de returnare de pe teritoriul României şi de instituire a
interdicţiei de 6 luni de la data ieşirii din ţară.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine că textul de lege criticat conţine reglementări
„lipsite de precizie şi claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut
de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale în înţelesul dat de practica
jurisprudenţială a Curţii Europene a Drepturilor Omului"
şi generează, aşadar, riscul aplicării arbitrare din partea
autorităţilor competente. Legea nu este suficient de clară cu
privire la calculul perioadei de 6 luni în decursul cărora străinul,
cetăţean al unui stat terţ sau apatrid, cu drept de şedere
permanentă în statele membre ale Uniunii Europene, poate intra şi
rămâne pe teritoriul statului român, pentru o perioadă de 90 de zile,
fără obligaţia de a obţine viză de intrare.
Aşa fiind, autorităţile române au emis
împotriva autorului excepţiei, deşi îndeplinea condiţia
deţinerii dreptului de şedere în unul dintre statele membre ale
Uniunii Europene, o decizie de returnare pentru şedere ilegală,
astfel că acesta nu poate beneficia de dreptul la un proces echitabil sub
aspectul participării la propriul proces.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
textul de lege criticat conţinând norme suficient de clare şi
precise.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Guvernul, în punctul
său de vedere, apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată. In fapt, autorul acesteia
este nemulţumit de modalitatea de aplicare a textului de lege atacat mai
mult decât de conţinutul său, însă astfel de aspecte,
referitoare la interpretarea şi aplicarea legii, nu intră în sfera de
competenţă a Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului, în
punctul său de vedere, apreciază că prevederile de lege
criticate sunt constituţionale, deoarece acestea nu împiedică
părţile interesate de a apela la instanţele
judecătoreşti şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale
care condiţionează, într-o societate democratică, procesul
echitabil.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 128 alin. (1) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în
România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421
din 5 iunie 2008. Textul de lege criticat are următorul cuprins:
- Art. 128 - Străinii cu drept de şedere
permanentă în statele membre ale Uniunii Europene: „(1) Străinii,
cetăţeni ai unor state terţe sau apatrizi, cu drept de
şedere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene, pot intra
şi rămâne pe teritoriul statului român, pentru o perioadă de 90
de zile în decurs de 6 luni, fără obligativitatea obţinerii unei
vize de intrare."
In opinia autorului excepţiei, textul de lege
criticat contravine dispoziţiilor privitoare la drepturile de acces la
justiţie şi la un proces echitabil, garantate de art. 21 din Legea
fundamentală a României şi de art. 6 paragraful 1 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că dispoziţiile art. 128 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România cuprind reglementări aplicabile unor categorii
speciale de străini, şi anume străinilor cu drept de şedere
permanentă în statele membre ale Uniunii Europene. Acestora le sunt
permise intrarea şi rămânerea pe teritoriul României pentru o
perioadă de 90 de zile în decurs de 6 luni, fără a avea
obligaţia obţinerii unei vize de intrare.
Analizându-se, aşadar, conţinutul juridic al
normelor legale criticate, se constată că acestea nu au nicio
legătură cu exercitarea dreptului de acces liber la justiţie sau
a dreptului la un proces echitabil, invocate de autorul excepţiei ca fiind
încălcate. Faptul că, în cazul dedus judecăţii în decursul
căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate,
autorul acesteia apreciază că, printr-o aplicare abuzivă a
textului de lege criticat, se ajunge la încălcarea, faţă de
circumstanţele proprii cauzei sale, a acestor drepturi nu poate constitui
un argument de natură să susţină
neconstituţionalitatea acelui text legal.
In ceea ce priveşte criticile referitoare la
pretinsa lipsă de claritate şi precizie a dispoziţiilor art. 128
alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002,
prin aceea că nu se determină cu exactitate modalitatea de calcul al
celor 6 luni în decursul cărora categoria specială a străinilor
cu drept de şedere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene
pot rămâne, pentru o perioadă de 90 de zile, pe teritoriul statului
român, fără obligaţia deţinerii vizei de intrare, Curtea
constată că nu sunt întemeiate. Norma cuprinsă în art. 128 alin.
(1) se regăseşte, cu acelaşi sens juridic, şi la art. 11
alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, unde se
precizează că „străinilor care nu au obligaţia
obţinerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe
teritoriul statului român şi pot să rămână până la 90
de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrări în
ţară". Această normă, având caracter general,
constituie regula după care se face calculul perioadei de 6 luni, pretins
a fi insuficient determinată. Desigur, aplicarea dispoziţiilor legale
implică adaptarea şi interpretarea lor faţă de circumstanţele
concrete ale fiecărei speţe, operaţiune ce revine exclusiv
organelor competente şi, în final, instanţei de judecată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 128 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,
excepţie ridicată de Wang Guopaoîn Dosarul nr. 3.471/2/2009 al
Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 16 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi