DECIZIE Nr. 248 din 12 iunie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 - 11
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea
contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de
impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 506/2001
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 443 din 23 iunie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent sef
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 4 - 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001
privind solutionarea contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de
control sau de impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice,
exceptie ridicata de Cooperativa mestesugareasca "Arrubium" Macin in
Dosarul nr. 497/2001 al Tribunalului Tulcea.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public, considerand ca textul de lege criticat
nu contravine prevederilor constitutionale invocate, pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 30 mai 2001, pronuntata in Dosarul nr. 497/2001,
Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 - 11 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea contestatiilor impotriva masurilor
dispuse prin actele de control sau de impunere intocmite de organele
Ministerului Finantelor Publice. Exceptia de neconstitutionalitate a fost
ridicata de Cooperativa mestesugareasca "Arrubium" Macin intr-o cauza
al carei obiect il constituie contestatia impotriva deciziei Directiei Generale
a Vamilor Bucuresti.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile art. 4 - 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001
privind solutionarea contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de
control sau de impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice
contravin prevederilor constitutionale ale art. 21, art. 48 alin. (1) si art.
11 alin. (1), precum si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, sustine ca
dispozitiile legale criticate ingradesc accesul liber la justitie al persoanei,
in sensul ca aceasta este obligata sa parcurga o procedura
administrativ-jurisdictionala prealabila in care dreptul la aparare, principiul
contradictorialitatii, cel al publicitatii si oralitatii sunt incalcate,
deoarece procedura mentionata nu reglementeaza obligatia citarii
contestatorului. Autorul exceptiei mai considera ca textele de lege criticate
ingradesc dreptul persoanei de a beneficia de judecata intr-un termen
rezonabil, prin faptul ca nu prevad o sanctiune pentru situatia tergiversarii
solutionarii contestatiilor, termenele stipulate avand doar un caracter formal.
De asemenea, prin solutionarea plangerii de catre aceleasi autoritati care au
constatat fapta se ingradeste, cel putin pe durata procedurii prealabile,
dreptul la o judecata independenta si impartiala.
Tribunalul Tulcea apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, deoarece, "prin noua reglementare introdusa de acest act
normativ, se reduce procedura administrativa de contestare a masurilor impuse
prin actele de control ale Ministerului Finantelor Publice, la un singur
nivel". De asemenea, instanta remarca faptul ca, din detaliata
reglementare a procedurii administrative, a continutului si obiectului
contestatiei, din instituirea obligativitatii motivarii atat a contestatiei,
cat si a deciziei de solutionare a contestatiei, continuta in noua
reglementare, in raport cu vechea reglementare, se contureaza clar caracterul
jurisdictional al procedurii de contestare.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Astfel, arata ca nu poate fi retinuta critica privind neconcordanta dintre
textul de lege criticat si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece aceasta din urma nu
impune termene de solutionare, ci face referire la termene rezonabile,
intelegand prin aceasta ca se are in vedere o solutionare grabnica a cauzei.
Considera ca obiectia autorului exceptiei privind aspectul tergiversarii
solutionarii contestatiilor pe cale administrativa nu tine cont de prevederile
art. 10 alin. (1^1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001, introdus
prin Legea nr. 506/2001, si nici de cele ale art. 581 din Codul de procedura
civila. Mai mult, Guvernul considera ca, fata de reglementarea anterioara,
procedura de solutionare a contestatiilor in cadrul procedurii administrative
este mult mai simplificata si mai redusa, limitandu-se doar la o singura cale
de atac. Guvernul arata ca nu poate fi retinuta nici critica privind incalcarea
liberului acces la justitie, de vreme ce chiar in art. 12 alin. (1) din
Ordonanta Guvernului nr. 13/2001 se prevede posibilitatea atacarii deciziilor
directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat
judetene sau a municipiului Bucuresti, precum si a deciziilor Ministerului
Finantelor Publice la instantele de contencios administrativ competente. De altfel,
in acest sens este citata si jurisprudenta Curtii Constitutionale, concretizata
prin Decizia nr. 90 din 19 martie 2002 si Decizia nr. 159 din 30 mai 2002.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit in cauza de judecatorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
4 - 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea
contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de
impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 62 din 6 februarie 2001. Se
constata insa ca, ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, prin Legea nr.
506/2001 pentru aprobarea acestei ordonante, lege publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 648 din 16 octombrie 2001, textele legale
criticate au fost modificate si completate, pastrandu-se insa solutia
legislativa criticata. Aceste texte de lege au urmatorul continut:
- Art. 4: "(1) Contestatia se depune, sub sanctiunea decaderii, in
termen de 15 zile de la comunicarea actului atacat, la organul emitent al
acestuia.
(2) Contestatiile trimise prin posta se socotesc formulate in termen, daca
au fost predate cu scrisoare recomandata la oficiul postal inainte de
implinirea acestuia.";
- Art. 5: "(1) Contestatiile care au ca obiect sume al caror cuantum
este de pana la 500 milioane lei se solutioneaza de organele specializate din
cadrul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de
stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, dupa caz, in a caror raza
teritoriala isi are domiciliul sau sediul contestatorul.
(2) Contestatiile care au ca obiect sume al caror cuantum este de 500
milioane lei sau mai mare, cele formulate impotriva actelor intocmite de
organele de control din cadrul aparatului central al Ministerului Finantelor
Publice, indiferent de suma, se solutioneaza de organele specializate din
cadrul Ministerului Finantelor Publice.
(3) Guvernul este autorizat sa actualizeze cuantumul sumelor prevazute la
alin. (1) si (2)."
Cuantumul sumelor prevazute de art. 5 alin. (1) si (2) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 13/2001 a fost reactualizat, potrivit dispozitiilor
alin. (3) din acelasi articol, prin Hotararea Guvernului nr. 1.296 din 20
decembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 849
din 29 decembrie 2001, la 5 miliarde lei.
- Art. 6: "(1) Organele care au incheiat actul atacat inainteaza
dosarul contestatiei organului de solutionare competent, prevazut la art. 5, in
termen de 5 zile de la inregistrarea contestatiei.
(2) Dosarul contestatiei contine copii de pe actul atacat si de pe
celelalte documente care au stat la baza intocmirii acestuia, contestatia in
original si documentele depuse de contestator, precum si referatul motivat cu
propunerile de solutionare, semnat de conducatorul organului care a incheiat
actul atacat.";
- Art. 7: "(1) Contestatiile se solutioneaza prin decizie motivata, in
termen de 30 de zile de la inregistrare.
(2) Decizia se semneaza de directorul general al directiei generale a
finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, sau de directorul general al directiei specializate din
cadrul Ministerului Finantelor Publice, dupa caz, sau de inlocuitorii
acestora.";
- Art. 8: "(1) Decizia prin care se solutioneaza contestatia cuprinde
trei parti: preambulul, considerentele sau motivarea si dispozitivul.
(2) Preambulul cuprinde denumirea organului investit cu solutionarea,
numele sau denumirea, domiciliul sau sediul contestatorului, numarul de
inregistrare a contestatiei la organul de solutionare, obiectul cauzei si
sinteza sustinerilor partilor.
(3) Considerentele sau motivarea cuprind motivele de fapt si de drept care
au format convingerea organului de solutionare in emiterea deciziei.
(4) Dispozitivul cuprinde solutia pronuntata, calea de atac, termenul in
care aceasta poate fi exercitata si instanta competenta.";
- Art. 9: "(1) Prin decizie contestatia va putea fi admisa, in
totalitate sau in parte, ori respinsa.
(2) In cazul admiterii contestatiei se decide, dupa caz, anularea totala
sau partiala a actului atacat.
(3) Prin decizie se poate desfiinta total sau partial actul atacat, atunci
cand din analiza documentelor existente la dosarul contestatiei nu se poate
determina cu claritate baza impozabila.
(4) In situatia prevazuta la alin. (3) urmeaza sa se incheie un nou act de
control sau de impunere, care va viza strict aceeasi perioada si aceeasi baza
impozabila care au facut obiectul contestatiei, act impotriva caruia se poate
exercita calea administrativa de atac prevazuta de prezenta ordonanta de
urgenta.";
- Art. 10: "(1) Organul de solutionare a contestatiei prevazut la art.
5 poate suspenda, prin decizie motivata, solutionarea cauzei atunci cand exista
indiciile savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire
hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa
reglementata de prezenta ordonanta de urgenta.
(1^1) Decizia de suspendare poate fi atacata la instanta de contencios
administrativ competenta. Judecata se face in regim de urgenta, cu participarea
reprezentantului Ministerului Public. Solutia instantei este definitiva si
irevocabila.
(2) Procedura administrativa este reluata la incetarea motivului care a
determinat suspendarea, in conditiile legii.";
- Art. 11: "(1) Decizia se comunica prin posta la domiciliul sau la
sediul contestatorului, declarat prin contestatia formulata, cu scrisoare
recomandata cu confirmare de primire, precum si la organul al carui act se
ataca.
(2) In situatia in care contestatorul si-a schimbat domiciliul sau sediul
fara a aduce la cunostinta organului de solutionare acest lucru, decizia se
comunica organului fiscal al carui act se ataca.
(3) Decizia emisa ca urmare a solutionarii contestatiei este definitiva in
sistemul cailor administrative de atac."
In sustinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege, autorul
exceptiei invoca incalcarea urmatoarelor prevederi constitutionale:
- Art. 11 alin. (1): "Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai
si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este
parte.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 48: "(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate
publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal
a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins,
anularea actului si repararea pagubei."
De asemenea, autorul exceptiei sustine ca prevederile legale criticate
contravin si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale al carui continut este urmatorul:
Art. 6: "1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil,
in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta
independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra
incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra
temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.
Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de
sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului
sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al
securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele
minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in
masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in
imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere
intereselor justitiei."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 506/2001, a fost instituita o procedura
administrativ-jurisdictionala de solutionare a contestatiilor depuse de
platitori cu privire la stabilirea obligatiilor bugetare, prin actele de
control sau de impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice.
Aceasta procedura este criticata de autorul exceptiei, care invoca in acest
sens incalcarea principiului liberului acces la justitie consacrat in art. 21 din
Constitutie, precum si a dreptului persoanei vatamate intr-un drept al sau de o
autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in
termenul legal a unei cereri, de a obtine recunoasterea dreptului pretins,
anularea actului si repararea pagubei, drept prevazut in art. 48 alin. (1) din
Constitutie. De asemenea, potrivit autorului exceptiei, dispozitiile legale
criticate aduc atingere prevederilor constitutionale ale art. 11, precum si
art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, sub aspectul dreptului persoanei de a beneficia de
judecata intr-un termen rezonabil, deoarece nu este prevazuta o sanctiune
pentru situatia tergiversarii solutionarii contestatiilor.
Nici una dintre criticile de neconstitutionalitate invocate de autorul
exceptiei nu poate fi retinuta.
Astfel, atat timp cat, potrivit art. 12 din aceeasi ordonanta, deciziile
date de organele administrative de jurisdictie in cadrul acestei proceduri pot
fi atacate la instantele judecatoresti, iar hotararile instantelor sunt supuse
recursului, apare ca neintemeiata critica ce priveste incalcarea liberului
acces la justitie si a dreptului persoanei vatamate intr-un drept al sau de o
autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in
termenul legal a unei cereri, de a obtine recunoasterea dreptului pretins,
anularea actului si repararea pagubei.
De altfel, Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, s-a mai pronuntat
cu privire la legitimitatea constitutionala a procedurilor
administrativ-jurisdictionale aratand ca, de principiu, instituirea unor astfel
de proceduri nu contravine principiilor constitutionale. In acest sens este si
Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.
Existenta unei astfel de proceduri a fost acceptata si de jurisprudenta
Curtii Europene a Drepturilor Omului, care, in legatura cu aplicarea art. 6
paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, a statuat ca: "Ratiuni de flexibilitate si eficienta, care
sunt pe deplin compatibile cu protectia drepturilor omului, pot justifica
interventia anterioara a unor organe administrative sau profesionale [...] ce
nu satisfac sub fiecare aspect in parte exigentele mentionatelor prevederi; un
asemenea sistem poate fi reclamat de traditia juridica a mai multor state
membre ale Consiliului Europei." (cazul Le Compte, Van Leuven si De Meyre
contra Belgiei, 1981).
De asemenea, nu poate fi retinuta nici critica autorului exceptiei privind
incalcarea de catre art. 4 - 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
13/2001 a cerintei unui termen rezonabil pentru desfasurarea procedurii prevazute
in art. 6 paragraful 1 din Conventie. In acest sens, se observa ca autorul
exceptiei isi intemeiaza critica pe faptul ca prin reglementarea criticata nu
sunt prevazute sanctiuni aplicabile in cazul tergiversarii solutionarii
contestatiilor.
Acest fapt insa, asa cum reiese din prevederile art. 2 alin. (3) teza intai
din Legea nr. 47/1992, republicata, potrivit carora, "In exercitarea
controlului, Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra problemelor de
drept, fara a putea modifica sau completa prevederea legala supusa controlului.
[...]", precum si din jurisprudenta Curtii Constitutionale (de exemplu,
Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999), excedeaza competentei Curtii
Constitutionale, care nu poate indeplini rolul de "legislator
pozitiv".
De altfel, Curtea a retinut in jurisprudenta sa ca nici sub alte aspecte
dispozitiile legale criticate nu incalca cerinta unui termen rezonabil. Astfel,
prin Decizia nr. 159 din 30 mai 2002, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 559 din 30 iulie 2002, s-a statuat ca alin. (1^1) al
art. 10 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001, introdus prin Legea
nr. 506/2001, care permite accesul la justitie al persoanelor nemultumite de
decizia de suspendare, are tocmai menirea de a aduce la indeplinire exigentele
prevazute de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale, inclusiv sub aspectul solutionarii cauzei
intr-un termen rezonabil.
De asemenea, Curtea observa ca, fata de reglementarea anterioara a
procedurii de solutionare a contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin
actele de control sau de impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor
Publice, reglementare ce prevedea trei proceduri intermediare similare,
criticate ca impiedicand desfasurarea unui "proces echitabil" si
intr-un termen rezonabil, potrivit conceptiei Conventiei, noua procedura este
mult mai simplificata, limitandu-se la o singura cale de atac in cadrul
procedurii administrative prealabile.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (1) si (6), al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 - 11 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea contestatiilor
impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de impunere intocmite de
organele Ministerului Finantelor Publice, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 506/2001, exceptie ridicata de Cooperativa mestesugareasca
"Arrubium" Macin in Dosarul nr. 497/2001 al Tribunalului Tulcea.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 12 iunie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent sef,
Doina Suliman