DECIZIE Nr.
245 din 16 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 223 alin. (2) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 302 din 10 mai 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga -
procuror
Patricia Marilena Ionea -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Legea
nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Silvania Forest" - S.A. din Satu Mare în Dosarul nr.
1.217/83/2009 al Tribunalului Satu Mare - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public,
care pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Astfel, arată că
libertatea economică permite anumite limitări pentru respectarea
intereselor legitime ale altor persoane.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 11 iunie 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 1.217/83/2009, Tribunalul Satu Mare - Secţia civilă
a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Legea
nr. 53/2003 - Codul muncii. Excepţia a fost ridicată de
Societatea Comercială „Silvania Forest" - S.A. din Satu Mare cu
prilejul soluţionării unui litigiu de muncă.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine, în esenţă, că textul de lege criticat, care
interzice concedierea reprezentanţilor aleşi în organele de conducere
ale sindicatelor pentru motive care nu ţin de persoana salariatului,
pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de
îndeplinirea mandatului pe care l-au primit, este contrar prevederilor art. 20
din Constituţie prin raportare la art. 1 şi art. 2 din Convenţia
Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 135/1971. In acest sens,
arată că aceste dispoziţii internaţionale limitează
protecţia liderilor sindicali doar la motivele care ţin de
îndeplinirea mandatului lor şi nu privesc şi calitatea lor proprie de
angajaţi. De asemenea, consideră că art. 223 alin. (2) din Codul
muncii aduce atingere dreptului de a exercita liber o activitate economică
şi creează discriminări între salariaţi, favorizându-i pe
liderii sindicali. In plus faţă de aceste argumente, arată
că situaţia economică precară nu mai permite
menţinerea în funcţie a mai multor angajaţi, întrucât nu mai
există producţie şi posturile urmează a fi
desfiinţate.
Tribunalul Satu Mare - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate
nu este întemeiată, fiind justificat tratamentul juridic diferenţiat
al liderilor sindicali din perspectiva necesităţii de a asigura
stabilitatea raporturilor de muncă.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula
punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au
comunicat punctele de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 223 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 -
Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72
din 5 februarie 2003, dispoziţii potrivit cărora „Pe toată
durata exercitării mandatului, precum şi pe o perioadă de 2 ani
de la încetarea acestuia reprezentanţii aleşi în organele de
conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive care nu
ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau
pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la
salariaţii din unitate".
Autorul excepţiei consideră că aceste
texte de lege sunt contrare următoarelor dispoziţii din
Constituţie: art. 16 alin. (1)şi (2) referitor la egalitatea în
drepturi, art. 45 privind libertatea economică şi art. 53 referitor
la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De
asemenea, consideră că este încălcat şi art. 20 din
Constituţie prin raportare la prevederile art. 1 şi 2 din
Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 135/1971
privind protecţia reprezentanţilor lucrătorilor în întreprinderi
şi înlesnirile ce se acordă acestora, aprobată de
Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii
la data de 23 iunie 1971, ratificată de România prin Decretul nr. 83/1975,
publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 86 din 2 august 1975, dispoziţii
referitoare la protecţia acordată reprezentanţilor
lucrătorilor din întreprinderi şi înlesnirile ce trebuie acordate
acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea reţine că, prin Decizia nr. 124 din 15 februarie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 29
martie 2007, s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii
dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Codul muncii în raport cu principiul
constituţional referitor la egalitatea în drepturi şi prevederile
art. 1 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.
135/1971, respingând ca neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate,
pentru considerentele acolo reţinute.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură
să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii
Constituţionale, soluţia şi considerentele mai sus amintite
îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
In ceea ce priveşte critica de
neconstituţionalitate raportată la prevederile constituţionale
referitoare la libertatea economică, Curtea observă că
această libertate nu este absolută, ci este garantată de
Constituţie „în condiţiile legii", astfel că
limitările stabilite de legiuitor pentru a asigura protecţia unor
interese generale sau a drepturilor unor categorii de persoane sunt în deplin
acord cu dispoziţiile Constituţiei referitoare la restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. In situaţia
concretă, pusă în discuţie de autorul excepţiei, Curtea
apreciază că orice posibilitate lăsată angajatorului de a
iniţia încetarea contractului de muncă al liderilor sindicali este de
natură a încuraja abuzurile din partea acestuia, care poate găsi
uşor motive ce ţin de necesitatea unei reorganizări a
activităţii sau de existenţa unor dificultăţi
financiare pentru a înlătura liderii sindicali.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 2 din
Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 135/1971,
Curtea reţine că acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât se
referă la înlesnirile, respectiv mijloacele pe care angajatorul trebuie
să le pună la dispoziţia reprezentanţilor salariaţilor
în vederea îndeplinirii eficace şi rapide a funcţiilor lor, iar nu la
măsurile de protecţie care ţin de interzicerea desfacerii
contractului de muncă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Silvania
Forest" - S.A. din Satu Mare în Dosarul nr. 1.217/83/2009 al Tribunalului
Satu Mare - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 16 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea