DECIZIE   Nr. 244 din 17 septembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. 1 si 2, precum si ale art. 34 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 753 din 15 octombrie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Gabriela Ghita        - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 si 34 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Petre Ioan Datculescu in Dosarul nr. 8.412/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind inadmisibila, intrucat autorul acesteia nu a motivat-o, incalcand astfel dispozitiile art. 12 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata. Apreciaza ca nici pe fond exceptia nu este intemeiata, deoarece prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale pretins incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 18 decembrie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 8.412/2001, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 si 34 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Petre Ioan Datculescu.
    In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile art. 31 alin. 1 si 2 si ale art. 34 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila contravin prevederilor art. 21, 51, ale art. 123 alin. (1), art. 128 si ale art. 150 alin. (1) din Constitutie, precum si celor ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila apreciaza ca dispozitiile procedurale ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate nu incalca prevederile constitutionale invocate de autorul acesteia, deoarece solutionarea cererii de recuzare are loc potrivit unor reguli speciale, derogatorii de la prevederile dreptului comun, cum sunt cele referitoare la sistemul probator si exercitarea cailor de atac, aplicabile la judecarea drepturilor deduse judecatii.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens se arata ca prevederile de lege criticate "nu contravin principiului accesului liber la justitie, reglementat in art. 21 din Legea fundamentala, avand in vedere ca cererea de recuzare nu vizeaza fondul cauzei, iar potrivit art. 34 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca o data cu fondul, urmand a se reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta, atunci cand se constata ca respingerea recuzarii este nefondata".
    Guvernul apreciaza criticile de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiate, avand in vedere ca "textele de lege criticate nu impiedica ci, dimpotriva, asigura cadrul legal pentru desfasurarea judecatii asupra fondului cu respectarea tuturor drepturilor si garantiilor procesuale ale celor indreptatiti sa participe la aceasta judecata. Or, aceste drepturi si garantii nu fac obiectul procedurii de solutionare a recuzarii, care, de altfel, se desfasoara in camera de consiliu, fara prezenta partilor, unde nu au loc si nici nu se pune, de principiu, problema unor dezbateri contradictorii legate de realizarea unor interese ale partilor".
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si prevederile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Prin Incheierea din 18 decembrie 2001, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 si 34 din Codul de procedura civila. Din continutul cererii autorului exceptiei, formulata in sustinerea acesteia, rezulta ca, in realitate, obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 31 alin. 1 si 2 si ale art. 34 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila. In consecinta, controlul de constitutionalitate exercitat in prezenta cauza se va limita la aceste texte legale, care au urmatorul continut:
    - Art. 31 alin. 1 si 2: "Instanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand pe judecatorul recuzat numai daca gaseste de cuviinta.
    Nu se admite interogatoriul sau juramantul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.";
    - Art. 34 alin. 1 si 2: "Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de atac.
    Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul."
    Autorul exceptiei sustine ca textele legale criticate incalca dispozitiile constitutionale privind accesul liber la justitie (art. 21), respectarea Constitutiei si a legilor (art. 51), infaptuirea justitiei [art. 123 alin. (1)], folosirea cailor de atac (art. 128) si conflictul temporal de legi [art. 150 alin. (1)]. De asemenea, sustine ca textele de lege criticate ar contraveni si prevederilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
    I. In legatura cu incidenta dispozitiilor constitutionale ale art. 150 alin. (1), potrivit carora "Legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii", Curtea Constitutionala constata ca, ulterior intrarii in vigoare a Constitutiei, Codul de procedura civila a fost modificat expres prin mai multe acte normative, de exemplu, prin legile nr. 104/1992, nr. 65/1993, nr. 7/1996 si nr. 99/1999, precum si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2001. Rezulta ca in caz de contradictie cu o dispozitie constitutionala nu se pune problema aplicarii art. 150 alin. (1) din Constitutie, ci aceea a controlului legitimitatii constitutionale a prevederilor acestui act normativ.
    In acest sens, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin mai multe decizii, de exemplu, prin Decizia nr. 90 din 4 octombrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 272 din 23 noiembrie 1995, si nu au fost aduse in discutie in prezentul dosar elemente noi de natura sa determine modificarea acestei jurisprudente.
    II. Analizand sustinerile autorului exceptiei, Curtea constata ca prevederile art. 31 alin. 1 din Codul de procedura civila nu contravin dispozitiilor art. 21 alin. (2) din Constitutie, care interzic ingradirea prin lege a accesului liber la justitie, deoarece judecarea cererii de recuzare nu vizeaza fondul cauzei si nu presupune in mod necesar dezbateri contradictorii. Prin aceasta reglementare legiuitorul a avut in vedere instituirea unei proceduri simple si operative de solutionare a acestei cereri. Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca o data cu fondul, instanta superioara de fond urmand a reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta, atunci cand constata ca cererea de recuzare a fost pe nedrept respinsa.
    Curtea nu poate retine nici sustinerea referitoare la neconstitutionalitatea prevederilor alin. 2 al art. 31 din Codul de procedura civila, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale. In jurisprudenta sa Curtea Constitutionala a statuat ca reglementarea procedurii de judecata, care include si sistemul probator, este de competenta exclusiva a legiuitorului. Este, de altfel, o solutie care rezulta din dispozitiile art. 125 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege".
    III. Referitor la sustinerea potrivit careia prevederile art. 34 alin. 1 din Codul de procedura civila contravin dispozitiilor art. 128 din Constitutie, Curtea constata, de asemenea, ca este neintemeiata. Faptul ca incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si cea prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa nici unei cai de atac nu constituie o infrangere a dispozitiilor art. 128 din Constitutie, potrivit carora "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii". Textul constitutional pretins incalcat lasa la latitudinea legiuitorului ordinar reglementarea cailor de atac, ceea ce ii permite acestuia din urma sa excepteze de la exercitarea lor, atunci cand considera ca se impune, anumite hotarari judecatoresti, asa cum a procedat prin art. 34 alin. 1 din Codul de procedura civila, fara a se putea afirma ca, procedand astfel, ar contraveni dispozitiei constitutionale.
    In ceea ce priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor alin. 2 al art. 34 din Codul de procedura civila, Curtea retine ca, in realitate, nemultumirea autorului exceptiei consta in faptul ca nu dispune de o cale de atac impotriva incheierii prin care s-a respins recuzarea, distincta de cea indreptata impotriva solutiei pe fond.
    In conditiile in care insa, potrivit art. 125 alin. (3) si art. 128 din Constitutie, reglementarea competentei si procedurii de judecata se afla in aria de reglementare a legiuitorului, instituirea unui regim juridic derogatoriu de la dreptul comun, stabilit tot de catre acesta intr-un domeniu care, prin specificul sau, face necesara o asemenea reglementare, nu contine nici un aspect de neconstitutionalitate.
    De altfel, reglementarea actuala din Codul de procedura civila nu lipseste partea interesata de dreptul de a ataca incheierea prin care s-a respins recuzarea, iar faptul ca exercitiul acestui drept este corelat cu contestarea fondului cauzei nu reprezinta un impediment real, sub raport constitutional, al exercitiului unei cai de atac. Prin instituirea acestei proceduri legiuitorul a urmarit - si este o ratiune suficienta - sa restranga posibilitatea de tergiversare prin exercitarea abuziva a unei atare cai de atac si sa realizeze un spor de celeritate in solutionarea cauzelor.
    IV. Totodata Curtea constata ca dispozitiile art. 51 din Legea fundamentala nu sunt incidente in cauza si, in consecinta, nu poate retine incalcarea lor.
    V. In sfarsit, Curtea retine ca prevederile de lege criticate nu contravin art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intrucat acesta se refera exclusiv la solutionarea in fond a cauzei, el nefiind aplicabil unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. 1 si 2 si ale art. 34 alin. 1 si 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Petre Ioan Datculescu in Dosarul nr. 8.412/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 17 septembrie 2002.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu