DECIZIE Nr. 235 din 27 mai 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin.
(6) si (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate in mod abuziv in perioada de 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu
modificarile si completarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 669 din 26 iulie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 10 alin. (6) si (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada de 6 martie 1945 -
22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie
ridicata de Serban Alexandru Dimitriu, Zoe Irina Dombrowski, Rose-Marie Barbara
Dumitrache si Ioan Mavrocordato in Dosarul nr. 4.523/2003 al Curtii de Apel
Suceava - Sectia civila.
La apelul nominal este prezent personal Serban Alexandru Dimitriu si in
calitate de mandatar pentru Zoe Irina Dombrowski, Rose-Marie Barbara Dumitrache
si Georgeta Dombrowski. Este de asemenea prezent Ioan Mavrocordato, prin avocat
Eugenia Crangariu, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare
este legal indeplinita.
Avocatul partii prezente solicita admiterea exceptiei, aratand ca, desi
Legea nr. 10/2001 este o lege speciala, care deroga de la dreptul comun, ea
trebuie sa fie in acord cu prevederile constitutionale, de aceea nu trebuie sa
cuprinda reglementari discriminatorii fata "de unii beneficiari" ai
dreptului la reparatie prin echivalent. Determinarea contravalorii reparatiilor
ce se acorda prin echivalent, in situatia imobilelor demolate, avandu-se in
vedere actele normative in vigoare la data demolarii, contravine principiului
tempus regit actum. In cazul in speta, chiar si in situatia in care restituirea
prin echivalent ar avea in vedere valoarea de circulatie a imobilului, acest
lucru nu ar putea acoperi valoarea imobilului care este inregistrat ca monument
istoric. In sustinere depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca dispozitiile legale
criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorii
exceptiei. Limitarea intinderii despagubirilor are in vedere posibilitatile
economice si financiare, in a caror evaluare legiuitorul este suveran.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 19 ianuarie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 4.523/2003,
Curtea de Apel Suceava - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (6) si (7) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile
ulterioare, exceptie ridicata de Serban Alexandru Dimitriu, Zoe Irina
Dombrowski, Rose-Marie Barbara Dumitrache si Ioan Mavrocordato.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca
textele criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1),
art. 44 alin. (1) - (3) si ale art. 53 din Constitutie, republicata. In opinia
autorilor exceptiei, aceste texte, care reglementeaza modul de calcul al
valorii masurilor reparatorii prin echivalent, pentru imobilele preluate abuziv
si demolate, au in vedere un "criteriu profund discriminatoriu".
Autorii exceptiei mai sustin ca nici unul dintre cele doua alineate criticate
nu face vreo referire la valoarea de circulatie a constructiilor sau
terenurilor, "ambele omitand criteriul esential de echitate in stabilirea
masurilor reparatorii prin echivalent".
Instanta de judecata arata ca dispozitiile criticate nu contravin
prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, ele asigurand
respectarea principiului repararii integrale a prejudiciului.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de
vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea,
in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca textul criticat nu contravine
prevederilor art. 16 din Constitutie, republicata, intrucat situatia imobilelor
demolate este diferita de cea a imobilelor nedemolate. Se arata ca este firesc
ca stabilirea valorii imobilelor demolate sa se faca avandu-se in vedere actele
normative in vigoare la momentul demolarii, legea prevazand, de altfel,
actualizarea valorii stabilite cu indicele inflatiei la data platii efective,
tocmai pentru ca aceasta masura sa fie eficienta. Si, in fine, apreciaza ca nu
sunt incalcate nici dispozitiile constitutionale referitoare la dreptul de
proprietate, deoarece persoanele care nu pot cere restituirea in natura se
bucura de masuri reparatorii prin echivalent, care acopera prejudiciile
patrimoniale suferite prin preluari abuzive.
Guvernul arata ca procedura instituita prin Legea nr. 10/2001 este una
speciala, derogatorie de la dreptul comun, si prin urmare si modul de reparare
a prejudiciilor este unul care deroga de la regulile dreptului comun privind
raspunderea civila delictuala. Daca actul normativ in temeiul caruia s-a facut
preluarea abuziva a reglementat si nivelul despagubirii, valoarea imobilului se
va stabili in functie de aceasta, iar daca actul normativ nu a prevazut o
anumita despagubire sau nu a existat un act de preluare, valoarea constructiei
se stabileste in raport cu actul in vigoare la data demolarii, realizandu-se
astfel o aplicare a principiului tempus regit actum.
Avocatul Poporului arata ca textul criticat nu vine in contradictie cu
dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, republicata, deoarece toate
categoriile de cetateni care indeplinesc conditiile prevazute de Legea nr.
10/2001 au dreptul de a beneficia de reglementarile acestei legi. Se apreciaza
ca dispozitiile criticate nu contravin art. 44 alin. (1) din Constitutie,
republicata, deoarece ele reprezinta o aplicare a acestor prevederi
constitutionale prin stabilirea modului concret de evaluare a imobilelor
preluate in mod abuziv si demolate, precum si a terenurilor ocupate.
Cu privire la critica de neconstitutionalitate in raport cu prevederile
art. 53 din Constitutie, republicata, apreciaza ca aceasta este neintemeiata,
deoarece textul nu cuprinde o restrangere a exercitiului unor drepturi sau
libertati, ci stabileste limitele unor masuri reparatorii prin echivalent.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12
si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
cu care a fost legal sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
10 alin. (6) si (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie
2001, cu modificarile si completarile ulterioare, text de lege care are
urmatorul continut:
- Art. 10 alin. (6) si (7): "(6) Valoarea corespunzatoare a constructiilor
preluate in mod abuziv si demolate se stabileste potrivit actelor normative in
vigoare la data demolarii, actualizata cu indicele inflatiei la data platii
efective.
(7) Valoarea terenurilor, precum si a constructiilor nedemolate preluate in
mod abuziv, care nu se pot restitui in natura, se stabileste potrivit actelor
normative in vigoare."
Textele constitutionale invocate ca fiind infrante sunt cele ale art. 1
alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) - (3) si ale art. 53, texte ce
au urmatoarea redactare:
- Art. 1 alin. (5): "In Romania, respectarea Constitutiei, a
suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 44 alin. (1) - (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum si
creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor
drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la
care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin
lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.";
- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate
democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertatii."
Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata pentru considerentele ce urmeaza.
Principala critica de neconstitutionalitate priveste faptul ca cele doua
texte nu fac decat "o mica referire la valoarea actuala de circulatie a
constructiilor sau terenurilor". In opinia autorilor exceptiei ambele
texte criticate "omit criteriul esential, de echitate in stabilirea
masurilor reparatorii prin echivalent". Altfel spus, autorul exceptiei
propune aplicarea legii civile la raporturi care nu au nimic comun cu aceasta,
raporturi in care statul nu apare nicidecum ca un simplu debitor al unor
obligatii civile in cadrul carora fostii proprietari ar avea calitatea de
creditori, ceea ce ar insemna aplicarea normelor dreptului privat intr-un
domeniu apartinand, fara nici o indoiala, in intregime, dreptului public.
Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) teza intai din
Legea nr. 47/1992, republicata, "In exercitarea controlului, Curtea
Constitutionala se pronunta numai asupra problemelor de drept, fara a putea
modifica sau completa prevederea legala supusa controlului [...]". In
acest sens, Curtea a statuat in mod constant ca nu se poate substitui
legiuitorului pentru completarea sau modificarea reglementarilor adoptate,
intrucat, conform dispozitiilor art. 61 alin. (1) din Constitutie, republicata,
Parlamentul este "[...] unica autoritate legiuitoare a tarii".
Asa cum a statuat Curtea in jurisprudenta sa, procedura instituita prin
Legea nr. 10/2001, inclusiv cu privire la valoarea imobilelor restituite prin
echivalent, este una speciala, derogatorie de la dreptul comun, prin care
statul intelege sa repare prejudiciile suferite ca urmare a preluarii unor
imobile in mod abuziv cu titlu sau fara titlu. Prin urmare, inclusiv modul de
reparare a prejudiciilor deroga de la regulile dreptului comun.
Asa fiind, este de competenta legiuitorului sa stabileasca valoarea acestor
despagubiri in acord cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din
Constitutie, republicata, potrivit carora continutul si limitele dreptului de
proprietate si creantele asupra statului sunt stabilite de lege.
Curtea constata ca textele legale criticate nu contravin nici prevederilor
constitutionale cuprinse in art. 16, care consacra la alin. (1) principiul
egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, deoarece,
potrivit dispozitiilor cuprinse in Legea nr. 10/2001, toate categoriile de
cetateni care indeplinesc conditiile prevazute de aceasta lege au dreptul la
reparatii pentru prejudiciile suferite ca urmare a preluarii abuzive a unor
imobile. In ceea ce priveste aplicarea principiului egalitatii si
nediscriminarii, Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, ca de exemplu
prin Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, a statuat ca violarea
principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci "cand se aplica
un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva
si rezonabila sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul
inegal si mijloacele folosite".
Si, in fine, cu privire la pretinsa incalcare a art. 53 din Constitutie,
republicata, text care are in vedere cazurile in care, prin lege, poate fi
restrans exercitiul unor drepturi sau libertati, Curtea observa ca textul
constitutional nu se refera la restrangerea exercitiului sau la suprimarea unor
drepturi - cum sustin autorii exceptiei, cu referire la consecinte decurgand
din dreptul de proprietate. Dar, intrucat nu poate fi vorba despre drepturi a
caror existenta este incontestabila, asadar despre drepturi al caror exercitiu
ar putea fi, eventual, restrans in considerarea motivelor avute in vedere de
art. 53 din Constitutie, republicata, revine, ca atribut suveran, legiuitorului
sa aprecieze asupra modalitatilor si conditiilor de realizare a masurilor
reparatorii, ca si asupra unor eventuale limite ale acestora. Evident ca,
nefiind vorba despre restrangerea exercitiului unor drepturi, ci despre
stabilirea, prin lege, a limitelor unor reparatii, nu se poate vorbi despre
incidenta prevederilor art. 53 din Constitutie, republicata.
Limitarea cuantumului reparatiilor are in vedere posibilitatile economice
si financiare existente, in raport cu alte necesitati si prioritati economice
si sociale, in a caror evaluare si satisfacere legiuitorul este suveran.
Aceasta optiune a legiuitorului isi gaseste reazemul constitutional in
dispozitiile textului din Legea fundamentala care proclama statul roman ca
"stat social", cu toate obligatiile care revin acestuia privind
asigurarea unui trai decent pentru toate categoriile sociale.
Curtea observa ca solutiile adoptate de legiuitor cu privire la modul de
stabilire a despagubirilor si a intinderii acestora sunt in concordanta cu
exigentele reglementarilor internationale. Referitor la reparatia in ipoteza
privarii de proprietate, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit, pe
de o parte, ca dreptul la indemnizare trebuie sa aiba un cuantum rezonabil, iar
pe de alta parte, ca metoda de evaluare a bunului trebuie sa fie, la randul ei,
in mod manifest rezonabila.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al
art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin.
(6) si (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu
modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Serban Alexandru
Dimitriu, Zoe Irina Dombrowski, Rose-Marie Barbara Dumitrache si Ioan
Mavrocordato in Dosarul nr. 4.523/2003 al Curtii de Apel Suceava - Sectia
civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 27 mai 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Maria Bratu