DECIZIE Nr.
231 din 19 februarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 2 alin. 1, art. 31, art. 32,
art. 34, art. 108 1 alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108 4 si art. 108 5 din Codul
de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 209 din 1 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Antonia Constantin - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-şef
delegat
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1082 alin. 1, art. 31, 32, 34, art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit.
b), art. 1084 şi 1085 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Fundaţia Naţională pentru Tineret în Dosarul nr.
13.599/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care
face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 11 septembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 13.599/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
1082
alin. 1, art. 31, 32, 34, art. Î081 alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 1084
şi 1085 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Fundaţia Naţională
pentru Tineret în dosarul de mai sus.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 1, 15, 16, 20, 21, 24, 53 şi 124, precum
şi pe cele ale art. 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1, 2, 6, 7, 8, 10 şi 30 din
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea
de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi face trimitere la
bogata jurisprudenţa a Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1082 alin. 1, art. 31, 32, 34, art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit.
b), art. 1084 şi 1085 din Codul de procedură civilă, care
au următorul conţinut:
-Art. 1082 alin. 1: „(1) Nerespectarea de către oricare dintre părţi sau de către alte
persoane a măsurilor luate de către instanţa pentru asigurarea ordinii şi
solemnităţii şedinţei de judecată se sancţionează cu amenda de la 300.000 lei
la 2.000.000 lei.";
- Art. 31: „Instanţa decide
asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultând pe
judecătorul recuzat.
Nu se admite interogatoriul sau jurământul ca mijloc
de dovadă a motivelor de recuzare.
In cursul judecării cererii de recuzare nu se va
face niciun act de procedură.";
- Art. 32: „Incheierea
asupra recuzării se citeşte în şedinţa publică.
Dacă recuzarea a fost admisă, judecătorul se va
retrage de la judecarea pricinii.
Incheierea prin care s-a hotărât recuzarea va arăta
în ce măsură actele îndeplinite de judecătorul recuzat urmează sa fie
păstrate.";
- Art. 34: „Incheierea prin
care s-a încuviinţat sau respins abţinerea, ca şi aceea prin care s-a
încuviinţat recuzarea, nu este supusă la nicio cale de atac.
Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate
ataca numai odată cu fondul.
Când instanţa superioară de fond constată că
recuzarea a fost pe nedrept respinsă, reface toate actele şi dovezile
administrate la prima instanţă.";
-Art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. b): „Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor
prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură
cu procesul, astfel:
1. cu amenda judiciară de la 500.000 lei la
7.000.000 lei: [...]
b) formularea, cu rea-credinţă, a unei cereri de
recuzare sau de strămutare;";
- Art. 1084: „Amenda
şi despăgubirea se stabilesc prin încheiere executorie, care se comunică celui
obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia."
- Art. 1085: „Impotriva
încheierii prevăzute la art. 1084 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare,
solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se
dispună reducerea acestora.
Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de
la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.
Cererea se
soluţionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către
instanţa de judecată ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat
amenda sau despăgubirea."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost examinate din perspectiva
unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării
Deciziei nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din
21 noiembrie 2005, Curtea Constituţională a respins ca
neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, 32, 34,
ale art. 1081 alin.
1 pct. 1 lit. b), ale art. 1084 şi 1085 din Codul de procedură civilă.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele
deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză,
inclusiv pentru critica referitoare la art. 1082 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Pentru considerentele expuse,
în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1082 alin. 1, art. 31, art. 32, art. 34, art. 1081 alin. 1
pct. 1 lit. b), art. 1084 si art. 1085 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Fundaţia
Naţională pentru Tineret în Dosarul nr. 13.599/299/2007 al Judecătoriei
Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 februarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef delegat,
Afrodita Laura Tutunaru