DECIZIE Nr.
223 din 9 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulatia pe drumurile publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 296 din 6 mai 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru
-judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre
Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean
-judecător
Simona Ricu -
procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie
ridicată de Gheorghe Flutur în Dosarul nr. 2.605/314/2009 al
Judecătoriei Suceava.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei, având
în vedere că, prin Decizia nr. 538/2007, Curtea Constituţională
a mai soluţionat o excepţie de neconstituţionalitate
asemănătoare.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 2 iulie 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 2.605/314/2009, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulaţia pe drumurile publice.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost
ridicată de Gheorghe Flutur într-o cauză având ca obiect
soluţionarea unei plângeri contravenţionale.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 a fost adoptată fără a fi respectate condiţiile
impuse de Constituţie în ceea ce priveşte adoptarea ordonanţelor
de urgenţă, şi anume existenţa situaţiei extraordinare
şi motivarea urgenţei în cuprinsul acesteia. Menţionează
că, indiferent dacă la emiterea ordonanţei de urgenţă
s-a uzat sau nu de instrumentul notei de fundamentare, prin care sunt
prezentate motivele de urgenţă ce justifică respectiva
reglementare, dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie au
caracter imperativ, deci motivarea urgenţei trebuie să rezulte din
însăşi conţinutul acesteia.
Judecătoria Suceava apreciază că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată, deoarece motivele de urgenţă ce
justifică adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 sunt cuprinse în nota sa de fundamentare, care face corp comun cu
aceasta. Totodată, controlul de constituţionalitate nu priveşte
analiza oportunităţii urgenţei, ci doar
constituţionalitatea unor măsuri adoptate.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Guvernul, în punctul
său de vedere, apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este inadmisibilă. Astfel, Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 este un act normativ adoptat
anterior revizuirii Constituţiei, prilej cu care a fost introdus textul
art. 115 alin. (4). Or, art. 114 alin. (4) din Constituţia în redactarea
anterioară revizuirii nu obliga Guvernul să motiveze urgenţa în
cuprinsul ordonanţei de urgenţă.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Avocatul Poporului nu
au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002
privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
In opinia autorului excepţiei, actul normativ
criticat contravine prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie,
potrivit cărora „Guvernul poate adopta ordonanţe de
urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror
reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva
urgenţa în cuprinsul acestora."
Analizând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea Constituţională constată că Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe
drumurile publice a mai fost examinată în cadrul controlului de constituţionalitate
sub aceleaşi aspecte relevate de autorul prezentei excepţii. In acest
sens, Curtea a pronunţat mai multe decizii, printre care, de pildă,
Decizia nr. 538 din 31 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 423 din 25 iunie 2007, Decizia nr. 575 din 19
septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
889 din 1 noiembrie 2006, şi Decizia nr. 245 din 10 mai 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 14 iulie
2005, prin care excepţia de neconstituţionalitate a fost
respinsă. In esenţă, s-a reţinut că Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 este un act normativ adoptat sub
regimul Constituţiei în redactarea anterioară revizuirii din anul
2003. Or, dispoziţiile art. 114 alin. (4) din aceasta, la care se
raportează controlul de constituţionalitate, nu impuneau
condiţia motivării urgenţei în cuprinsul ordonanţei,
aşa cum o cer în prezent prevederile art. 115 din Constituţia
României, republicată. In ceea ce priveşte existenţa cazului
excepţional, aceasta se desprinde din precizările făcute de
Guvern în documentul mai sus amintit. In concluzie, rezultă că dubla
condiţie a existenţei cazului excepţional şi a urgenţei
a fost îndeplinită conform cerinţelor constituţionale pentru
adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, prevăzute de
art. 114 alin. (4) din Constituţia nerevizuită.
Intrucât, faţă de cele examinate de Curtea
Constituţională, nu au intervenit elemente noi, de natură
să determine schimbarea jurisprudenţei la care s-a făcut
referire, cele statuate prin deciziile menţionate îşi
păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Gheorghe
Flutur în Dosarul nr. 2.605/314/2009 al Judecătoriei Suceava.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 9 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi