DECIZIE   Nr. 214 din 11 iulie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situatiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al titeiului si al produselor petroliere, a statiilor de pompare si a celorlalte instalatii si echipamente aferente, aprobata prin Legea nr. 68/2002

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 707 din 27 septembrie 2002

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Gabriela Ghita        - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2001, aprobata prin Legea nr. 68/2002, exceptie ridicata de Broadhurst Investments Limited, in Dosarul nr. S 2.526/COM/2001 al Tribunalului Constanta - Sectia comerciala.
    La apelul nominal a raspuns Societatea Comerciala "Oil Terminal" - S.A. din Constanta, prin avocat, lipsind autorul exceptiei, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Avocatul Societatii Comerciale "Oil Terminal" - S.A. din Constanta solicita respingerea exceptiei, ca fiind neintemeiata. Se sustine ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2001 nu constituie o expropriere si nu afecteaza dreptul de proprietate privata. Autorul exceptiei nu a avut dreptul de proprietate asupra rezervoarelor, conductelor si asupra celorlalte instalatii si echipamente aferente, ci doar un pachet de actiuni care ii confera un drept de creanta asupra patrimoniului societatii comerciale. Se arata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2001 stabileste un regim juridic al proprietatii in conformitate cu Constitutia din anul 1991.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca fiind neintemeiata, deoarece dispozitiile criticate nu contravin prevederilor art. 41 alin. (2) si ale art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie. Se arata ca autorul exceptiei nu a avut dreptul de proprietate asupra bunurilor societatii comerciale, ci doar un drept de creanta asupra patrimoniului acesteia. Desi Legea nr. 15/1990 prevede la art. 20 trecerea gratuita in patrimoniul societatilor comerciale a bunurilor care apartineau statului, aceasta lege a fost adoptata anterior intrarii in vigoare a Constitutiei din 1990. Or, art. 135 din Constitutie a reglementat existenta proprietatii publice, iar la alineatul (4) a lasat legiuitorul sa stabileasca si alte bunuri ce ar putea face obiectul proprietatii publice.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 20 noiembrie 2001, pronuntata in Dosarul nr. S 2.526/COM/2001, Tribunalul Constanta - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2001, aprobata prin Legea nr. 68/2002, exceptie ridicata de Broadhurst Investments Limited in cauza avand ca obiect solutionarea actiunii in anulare si suspendare a executarii hotararii adunarii generale extraordinare a actionarilor Societatii Comerciale "Oil Terminal" - S.A. din Constanta, din data de 31 iulie 2001, prin care a fost redus capitalul social al societatii.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2001, prin care au fost declarate ca fiind in proprietate publica a statului rezervoarele, conductele, statiile de pompare, celelalte instalatii si echipamente aferente acestora, trecute in patrimoniul Societatii Comerciale "Oil Terminal" - S.A. din Constanta, prin Hotararea Guvernului nr. 1.200/1990 privind infiintarea de societati comerciale pe actiuni in industrie, contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 41 alin. (1), (2), (3) si (5) si ale art. 135 alin. (1) si (6). Totodata, sunt invocate prevederile art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si dispozitiile art. 1 alin. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Se argumenteaza, in esenta, ca, potrivit reglementarii criticate, activele la care ordonanta de urgenta se refera "sunt si raman in proprietatea publica a statului", desi acestea erau proprietatea privata a societatii comerciale infiintate in anul 1990, fiind inscrise in capitalul social al acesteia, "ca efect al aplicarii Hotararii Guvernului nr. 1.200/1990, adoptate in baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale si figurau ca atare in evidentele proprietatii". In legatura cu dispozitiile art. 20 din Legea nr. 15/1990, conform carora societatile comerciale rezultate din transformarea fostelor unitati economice de stat au devenit proprietare asupra bunurilor aflate in patrimoniul lor, autorul exceptiei face referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale, potrivit careia acest text de lege nu contravine Constitutiei. Se invoca, in acest sens, Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 7 septembrie 1993, Decizia nr. 37 din 3 aprilie 1996, Decizia nr. 9 din 22 ianuarie 1997, precum si Decizia nr. 18 din 14 martie 1994. In concluzie, considera autorul exceptiei, "imprejurarea ca Societatea Comerciala <<Oil Terminal>> - S.A. din Constanta are ca actionar si statul nu atrage nici o consecinta in ceea ce priveste titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor societatii". Aceste bunuri, apreciaza autorul exceptiei, constituie proprietatea privata a acestei societati comerciale si beneficiaza de protectia proprietatii private, instituita prin art. 41 alin. (1) si (2), precum si prin art. 135 alin. (6) din Constitutie.
    Tribunalul Constanta - Sectia comerciala considera ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata, intrucat actul normativ criticat este in concordanta cu prevederile Constitutiei, ale Protocolului aditional nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si cele ale Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, cu motivarea ca "dispozitiile legale criticate nu afecteaza dreptul de proprietate al nici unui titular si nu diminueaza proprietatea nimanui". Se arata, in continuare, ca "autorul exceptiei nu a fost niciodata titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor in cauza. Acesta detine un pachet de actiuni care ii confera un drept de creanta asupra patrimoniului societatii comerciale, iar nu un drept de proprietate asupra bunurilor societatii si, ca urmare, nu poate suferi vreo paguba materiala prin modificarea valorii capitalului social, prin care ar putea fi despagubit". In consecinta, se apreciaza ca "dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei nu sunt incidente in cauza". Totodata, Guvernul arata, referitor "la bunurile ce fac obiectul de reglementare al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2001, ca nu se stabileste un nou (alt) regim juridic al acestora (trecerea din domeniul privat in domeniul public al statului)". Guvernul considera, de asemenea, "art. 1 al acestei ordonante de urgenta nu cuprinde propriu-zis o dispozitie, o norma de conduita, ci se face o simpla constatare, in sensul ca acestea <<sunt si raman in proprietatea publica a statului si fac parte din domeniul public de interes national>>, integrandu-se intr-un cadru legislativ prin care s-a instituit regimul juridic al bunurilor in cauza: Legea petrolului nr. 134/1995 (art. 1 si 8) si Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia (art. 3 alin. (1) si (2) si anexa pct. I.17), in raport cu dispozitiile art. 135 alin. (4) si (5) din Constitutie". Chiar daca Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale (lege preconstitutionala, invocata de autorul exceptiei) a prevazut la art. 20 alin. 2 ca "Bunurile din patrimoniul societatilor comerciale sunt proprietatea acestora, cu exceptia celor dobandite cu alt titlu", Guvernul precizeaza ca "aceasta dispozitie nu poate fi disociata, in ceea ce priveste situatia bunurilor in cauza, de actele normative mentionate".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15 din 26 ianuarie 2001 privind reglementarea situatiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al titeiului si al produselor petroliere, a statiilor de pompare si a celorlalte instalatii si echipamente aferente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 66 din 7 februarie 2001, ordonanta aprobata prin Legea nr. 68 din 16 ianuarie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 52 din 25 ianuarie 2002.
    Ordonanta de urgenta criticata pentru neconstitutionalitate are urmatorul cuprins:
    "Art. 1
    Rezervoarele, conductele de transport al titeiului si al produselor petroliere, statiile de pompare, celelalte instalatii si echipamente aferente acestora, care au fost trecute in patrimoniul Societatii Comerciale <<Oil Terminal>> - S.A. Constanta prin Hotararea Guvernului nr. 1.200/1990 privind infiintarea de societati comerciale pe actiuni in industrie, cu modificarile ulterioare, sunt si raman in proprietatea publica a statului si fac parte din domeniul public de interes national.
    Art. 2
    (1) Societatea Comerciala <<Oil Terminal>> - S.A. Constanta se declara societate comerciala de interes strategic, iar interesele statului pentru actiunile detinute in capitalul social al acestei societati vor fi reprezentate de Ministerul Industriei si Resurselor.
    (2) Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului va transfera Ministerului Industriei si Resurselor actiunile detinute la Societatea Comerciala <<Oil Terminal>> - S.A. Constanta, pe baza de protocol.
    Art. 3
    In aplicarea prevederilor art. 1 capitalul social al Societatii Comerciale <<Oil Terminal>> - S.A. Constanta va fi redus corespunzator valorii contabile a bunurilor care fac parte din domeniul public de interes national, mentinandu-se actuala structura a actionariatului.
    Art. 4
    Agentia Nationala pentru Resurse Minerale va desemna, in conditiile legii, titularul acordului petrolier de concesiune a activitatii de exploatare a bunurilor prevazute la art. 1 si va desfasura procedura de concesionare.
    Art. 5
    Concesionarul va negocia conditiile de utilizare a stocurilor de titei si de produse petroliere, aflate la Societatea Comerciala <<Oil Terminal>> - S.A. Constanta, cu persoanele juridice care le detin, cu acordul Ministerului Industriei si Resurselor.
    Art. 6
    Pana la aprobarea, in conditiile legii, a acordului petrolier de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale Societatea Comerciala <<Oil Terminal>> - S.A. Constanta va pastra bunurile mentionate la art. 1, cu diligenta unui bun proprietar, si va asigura utilizarea normala a acestora."
    Textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate sunt art. 41 alin. (1), (2), (3) si (5), art. 135 alin. (1) si (6), care au urmatorul cuprins:
    - Art. 41 alin. (1), (2), (3) si (5): "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire [...].
    (5) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.";
    - Art. 135 alin. (1) si (6): "(1) Statul ocroteste proprietatea [...].
    (6) Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila."
    Autorul exceptiei a invocat in motivarea sustinerilor sale si dispozitiile art. 11 si 20 din Constitutie, referindu-se in mod concret la prevederile art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care proclama ca "Orice persoana are dreptul la proprietate atat singura, cat si in asociatie cu altii" si ca "Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa". De asemenea, se invoca si dispozitiile art. 1 alin. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificat de Romania prin Legea nr. 30/1994, text conform caruia "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international".
    Critica de neconstitutionalitate formulata de autorul exceptiei se bazeaza pe sustinerea ca bunurile Societatii Comerciale "Oil Terminal" - S.A. Constanta constituie proprietatea privata a acestei societati comerciale si beneficiaza de protectia proprietatii private instituita prin art. 41 alin. (1) si (2), precum si prin art. 135 alin. (6) din Constitutie. De aceea, considera autorul exceptiei, "Guvernul nu poate sa dispuna prin ordonanta de urgenta ca aceste bunuri <<sunt si raman in proprietatea publica a statului>>, din moment ce ele se afla in proprietate privata". Se considera ca, in cauza, a operat o "veritabila nationalizare care, in conformitate cu regimul constitutional al dreptului de proprietate, este inadmisibila". In opinia autorului exceptiei "trecerea silita in proprietatea statului a unor bunuri proprietate privata se poate realiza prin expropriere, in conditiile prevazute de art. 41 alin. (3) si (5) din Constitutie, sau prin confiscare, in cazul bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii, in conditiile prevazute la alin. (8) al aceluiasi articol".
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, potrivit dispozitiilor art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15 din 7 august 1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, "Bunurile din patrimoniul societatii comerciale sunt proprietatea acesteia, cu exceptia celor dobandite cu alt titlu". Analizand acest aspect, Curtea observa ca Legea nr. 15/1990, adoptata anterior intrarii in vigoare a Constitutiei, a reglementat trecerea gratuita a bunurilor respective, care apartineau statului, in patrimoniul societatilor comerciale si al regiilor autonome constituite in locul fostelor intreprinderi de stat. Or, potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie "Legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii". In ceea ce priveste proprietatea, legiuitorul constituant a prevazut la art. 135 existenta proprietatii publice care apartine exclusiv statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. In afara bunurilor prevazute expres la art. 135 alin. (4) din Constitutie, textul respectiv prevede ca "si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice".
    In aplicarea dispozitiilor constitutionale ale art. 135 alin. (4) a fost adoptata, intre alte acte normative, Legea petrolului nr. 134 din 29 decembrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 301 din 29 decembrie 1995, care la art. 8 alin. 1 si 2 prevede ca "Sistemul national de transport al petrolului face parte din domeniul public de interes national si este de importanta strategica.
    In sistemul national de transport al petrolului se cuprind conductele magistrale care asigura colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a celui provenit din import si dirijarea lui de la punctele de predare de catre producatori la unitatile de prelucrare, spre centrele de distributie si consum sau la export, precum si toate instalatiile, echipamentele si dotarile aferente acestora". Totodata, potrivit art. 46, "Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea petrolului din anul 1942, Legea nr. 66/1992, precum si alte dispozitii contrare sau incompatibile".
    Ulterior, prin Legea nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, s-au prevazut in Lista anexa care cuprinde unele bunuri ce alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale, la pct. I privind domeniul public al statului, pozitia 17, "conductele de transport al titeiului, al produselor petroliere si al gazelor naturale".
    In acest context Curtea observa ca prevederile legale criticate pentru neconstitutionalitate sunt in spiritul si litera reglementarii constitutionale cu privire la proprietatea publica, ulterioara Legii nr. 15/1990, reglementare care a determinat aparitia unor acte normative concordante cu dispozitiile constitutionale atat in domeniul petrolier, cat si in alte domenii. Este relevant, in acest sens, faptul ca, in temeiul dispozitiilor art. 135 alin. (5) din Constitutie, a fost reconsiderat si titlul cu care regiile autonome detineau bunuri proprietate publica, stabilindu-se, ulterior adoptarii Constitutiei, ca bunurile respective sunt date in administrarea acestora, iar nu in proprietate, cum stabilise initial Legea nr. 15/1990. Astfel, prevederile legale criticate nu sunt contrare dispozitiilor art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie.
    Curtea retine, de altfel, ca autorul exceptiei in calitate de actionar la societatea comerciala, actionar majoritar fiind Ministerul Industriei si Resurselor, nu a avut niciodata un drept de proprietate asupra bunurilor Societatii Comerciale "Oil Terminal" - S.A. Constanta, ci detine doar un pachet de actiuni, care ii confera un drept de creanta asupra patrimoniului societatii, asa cum jurisprudenta Curtii Constitutionale a stabilit in mod constant.
    In consecinta, critica autorului exceptiei de neconstitutionalitate, actionar la societatea comerciala in cauza, referitoare la incalcarea dreptului de proprietate, cu raportare la dispozitiile art. 41 alin. (1), (2), (3) si (5), ale art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie, precum si la dispozitiile art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si ale art. 1 alin. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, nu poate fi primita.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situatiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al titeiului si al produselor petroliere, a statiilor de pompare si a celorlalte instalatii si echipamente aferente, aprobata prin Legea nr. 68/2002, exceptie ridicata de Broadhurst Investments Limited in Dosarul nr. S 2.526/COM/2001 al Tribunalului Constanta - Sectia comerciala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 11 iulie 2002.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat-asistent,
                              Mihai Paul Cotta

                            OPINIE SEPARATA

    Pentru considerente identice cu cele cuprinse in opinia separata la Decizia Curtii Constitutionale nr. 341 din 4 decembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 din 22 februarie 2002, apreciez ca este gresita si solutia adoptata, cu majoritate de voturi, prin Decizia nr. 214 din 11 iulie 2002.
    Dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2001 incalca, de asemenea, in mod flagrant, principiul ocrotirii proprietatii private "in mod egal de lege, indiferent de titular", consacrat de art. 41 alin. (2) teza intai din Constitutie. Sub acest aspect, doresc sa fac unele sublinieri suplimentare, avand in vedere specificul obiectului de reglementare al ordonantei supuse controlului de constitutionalitate.
    In art. 1 al ordonantei examinate se precizeaza ca "sunt si raman in proprietatea publica a statului si fac parte din domeniul public de interes national" acele rezervoare, conducte de transport al titeiului si al produselor petroliere, statiile de pompare, celelalte instalatii si echipamente aferente acestora, "care au fost trecute in patrimoniul Societatii Comerciale <<Oil Terminal>> - S.A. Constanta prin Hotararea Guvernului nr. 1.200/1990 privind infiintarea de societati comerciale pe actiuni in industrie".
    Hotararea Guvernului nr. 1.200/1990 a fost emisa in executarea Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale. Conform prevederilor art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 "Bunurile din patrimoniul societatii comerciale sunt proprietatea acesteia, cu exceptia celor dobandite cu alt titlu", dispozitii intarite prin art. 65 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu referire la bunurile aduse ca aport la infiintarea societatilor comerciale.
    Initial toate societatile comerciale, infiintate prin transformarea unitatilor economice de stat, au avut un singur actionar: statul, iar ulterior, in procesul de privatizare, au aparut si alti actionari cu statut juridic si drepturi egale. Nici unul dintre actionari nu are drept de proprietate asupra bunurilor societatii comerciale, avand doar un drept de creanta fata de societate, in raport cu actiunile detinute si putand sa dispuna asupra actiunilor sale. Asupra bunurilor din proprietatea societatii comerciale poate dispune numai adunarea generala a actionarilor. Aceste principii sunt valabile si pentru stat, indiferent daca este actionar majoritar sau minoritar. Orice dispozitie legala contrara acestor principii incalca obligatia constitutionala de a ocroti in mod egal proprietatea privata, indiferent de titular.
    Retinand ca bunurile la care se refera Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2001 au trecut in mod licit, pe baza unor reglementari legale, in proprietatea privata a unei societati comerciale, este evident ca statul nu mai poate dispune de ele decat cu stricta respectare a normelor constitutionale, chiar daca interese nationale majore impun schimbarea regimului juridic al acestora. Or, potrivit art. 41 alin. (3) din Constitutie "Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire", iar alin. (7) al aceluiasi articol constitutional, in teza intai, interzice confiscarea averii dobandite licit, alin. (8) permitand confiscarea doar a bunurilor "destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii".
    Acceptand chiar si teza ca Legea nr. 15/1990, precum si Hotararea Guvernului nr. 1.200/1990, acte normative preconstitutionale, au dispus trecerea in proprietatea societatilor comerciale, infiintate prin transformarea unitatilor economice de stat, a unor bunuri contrar prevederilor noii Constitutii, tot nu se poate retine justificarea constitutionala a masurilor dispuse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 15/2001. Potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie "Legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii", dar aceasta abrogare implicita se produce doar de la data intrarii in vigoare a Constitutiei, fara a se rasfrange asupra situatiilor si raporturilor juridice nascute anterior, pe baza reglementarilor legale atunci in vigoare, chiar contrare actualei Constitutii, intrucat nici prevederile constitutionale nu pot fi aplicate cu efecte retroactive.
    Argumentul retinut in decizie, in sensul ca actionarul autor al exceptiei de neconstitutionalitate nu are drept de proprietate asupra bunurilor societatii comerciale, este valabil, in aceeasi masura, dupa cum am aratat mai inainte, si pentru statul actionar ca si pentru orice institutie publica detinatoare de actiuni. Nu mai putin este adevarat insa si faptul ca orice actionar are interesul legitim de a apara dreptul de proprietate si patrimoniul societatii comerciale, putand actiona pe toate caile legale impotriva masurilor de diminuare a capitalului social al societatii comerciale, care determina, in mod direct, reducerea valorii actiunilor sale.

                                Judecator,
                              Kozsokar Gabor