DECIZIE Nr. 210*) din 5 iunie 1997
privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 79 din 19 februarie 1998
*) A se vedea si Decizia Curtii Constitutionale nr. 717 din 19 decembrie
1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 79 din 19
februarie 1998.
Lucian Stangu - presedinte
Romul Petru Vonica - judecator
Victor Dan Zlatescu - judecator
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Completul de judecata, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din
Legea nr. 47/1992, constata urmatoarele:
Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila, prin Incheierea din 2 aprilie
1997, pronuntata in Dosarul nr. 3.214/1996, a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330 din Codul de
procedura civila.
Din cuprinsul incheierii de sesizare rezulta ca exceptia a fost invocata de
Puiu Ursu Eleonora-Paula si ca priveste atat dispozitiile art. 330 din Codul de
procedura civila, cat si pe cele ale art. 31 din Legea nr. 56/1993.
In motivarea exceptiei se sustine ca, pe de o parte, prevederile art. 330
din Codul de procedura civila contravin dispozitiilor art. 131 din Constitutie,
potrivit carora procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea
ministrului justitiei, iar pe de alta parte, ca art. 31 din Legea nr. 56/1993
incalca prevederile art. 123 alin. (2) din Constitutie care garanteaza
independenta totala a judecatorilor.
Exprimandu-si opinia potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (5) din Legea nr.
47/1992, instanta suprema apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate
privind art. 330 din Codul de procedura civila este neintemeiata si ca
prevederile art. 31 din Legea nr. 56/1993 nu au nici o incidenta in cauza.
Fata de cele aratate si avand in vedere ca instanta de judecata a
considerat, in conformitate cu art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, ca
irelevanta exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din Legea
nr. 56/1993, urmeaza ca, prin decizia de fata, Curtea Constitutionala sa se
pronunte numai cu privire la neconstitutionalitatea art. 330 din Codul de
procedura civila.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, prevederile art. 330 din Codul de procedura civila,
raportate la dispozitiile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, Curtea este competenta sa solutioneze exceptia invocata, fiind legal
sesizata.
Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, ramasa
definitiva prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 si, respectiv, nr.
255 din 22 octombrie 1996, a constatat ca dispozitiile art. 330 din Codul de
procedura civila sunt constitutionale.
Potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, legea este cea care stabileste
caile de atac, acestea fiind incluse in procedura de judecata, iar art. 128 din
Constitutie prevede ca, impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate
si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii. Or, legea
- art. 330 din Codul de procedura civila - acorda procurorului general dreptul
de a exercita, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, recursul in
anulare. Nici procedura civila, in textul mentionat, si nici Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecatoreasca, in art. 31, nu conditioneaza exercitarea de
catre Ministerul Public a cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti de
avizul ministrului justitiei. Este firesc sa fie asa, deoarece principiile
legalitatii si impartialitatii, inscrise in art. 131 alin. (1) din Constitutie,
care stau la baza activitatii procurorilor, si rolul Ministerului Public, al
carui sef este procurorul general, de reprezentant al intereselor societatii,
aparator al ordinii de drept si al drepturilor si libertatilor cetatenilor, ii
confera acestuia independenta in exercitarea atributiilor si in asigurarea
respectarii legii (art. 30 alin. 3 din Legea nr. 92/1992).
In sensul dispozitiilor constitutionale, in baza autoritatii sale,
ministrul justitiei va putea cere Ministerului Public promovarea unor actiuni
corespunzand interesului public, insa nu va putea sa dispuna ca acesta sa nu-si
exercite atributiile proprii prevazute in lege.
Autoritatea ministrului justitiei se exercita, potrivit art. 37 din Legea
nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, prin procurorul general, in
conditiile prevazute la art. 38 din aceeasi lege.
Prin urmare, dispozitiile textului de lege atacat sunt constitutionale.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24
alin. (2) si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, in unanimitate,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 330 din Codul de procedura civila, invocata de Puiu Ursu
Eleonora-Paula in Dosarul nr. 3.214/1996 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia
civila.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata la data de 5 iunie 1997.
PRESEDINTE,
prof. univ. dr. Lucian Stangu
Magistrat asistent,
Florentina Geangu