DECIZIE Nr.
197 din 2 martie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 117 alin. (7), (8) si (9) din Legea
nr. 31/1990 privind societatile comerciale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 283 din 29 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu -
judecător
Ion Predescu - judecător
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 117 alin. (7), (8) şi (9) din Legea
nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Bucureşti Turism" - S. A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.
080/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.
La apelul nominal se constată
lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 117 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 31/1990, întrucât acestea
nu au legătură cu soluţionarea cauzei. De asemenea, se consideră că prevederile
art. 117 alin. (7) din lege nu contravin principiului constituţional al
egalităţii în drepturi.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Incheierea din 8 decembrie 2005, pronunţată în
Dosarul nr. 3. 080/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 117 alin. (7), (8) şi (9) din Legea nr. 31/1990 privind
societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Bucureşti Turism" - S. A. din Bucureşti într-un litigiu având ca obiect
anularea unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale criticate contravin
dispoziţiilor constituţionale ale art. 10, ale art. 16, ale art. 44 alin. (2)
teza întâi şi ale art. 53.
Autorul excepţiei apreciază că dispoziţiile art. 117
alin. (7), (8) şi (9) din Legea nr. 31/1990 nu permit, în nici un caz, acţionarilor
minoritari ai unei societăţi deschise să propună un punct pe ordinea de zi,
întrucât stabilirea acesteia este exclusiv în competenţa celor care au dreptul
de a convoca adunarea generală, şi anume administratorul, consiliul de
administraţie sau acţionarii semnificativi.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. In argumentarea acestei
opinii se apreciază că scopul normei legale criticate este acela de a respecta
dreptul de informare al acţionarilor, dreptul de a vota în cunoştinţă de cauză
cu privire la problemele puse în discuţie în cadrul adunării generale a
acţionarilor şi de a asigura egalitatea în drepturi a tuturor acţionarilor.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât
textele de lege criticate nu creează nici un fel de discriminare, fiind
necesară stabilirea unui tratament juridic diferit pentru situaţii care nu sunt
identice, dacă acesta se justifică în mod obiectiv şi raţional.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de
vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 117 alin. (7), (8) şi (9) din Legea nr. 31/1990
privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1. 066 din 17 noiembrie
2004, care au următorul cuprins:
„(7) Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii
adunării, precum şi ordinea de zi, cu menţionarea explicită a tuturor
problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.
(8) Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru
modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul
integral al propunerilor.
(9) Acţionarii societăţilor de tip închis pot face, în
scris, propuneri adresate administratorilor
pentru completarea ordinii de zi, cu excepţia cazului când acestea se referă la
modificarea actului constitutiv, cu cel puţin 5 zile înainte de data adunării,
urmând ca propunerile să fie înscrise pe ordinea de zi cu aprobarea adunării
generale".
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei
sunt cele ale art. 10 privind relaţiile internaţionale, ale art. 16 privind
egalitatea în drepturi, ale art. 44 alin. (2) teza întâi privind dreptul de
proprietate privată şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor
drepturi sau al unor libertăţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea reţine următoarele:
In esenţă, autorul excepţiei consideră că dispoziţiile
legale criticate, care nu permit, în nici un caz, acţionarilor minoritari ai
unei societăţi deschise să propună un punct pe ordinea de zi, contravin
dispoziţiilor constituţionale ale art. 10, ale art. 16 alin. (1) şi (2), ale
art. 44 alin. (2) teza întâi şi ale art. 53.
I. Curtea constată că
dispoziţiile art. 117 alin. (8) din Legea nr. 31/1990 se referă la condiţiile
pe care trebuie să le întrunească convocarea adunării generale a acţionarilor
unei societăţi în cazul în care există propuneri de modificare a actului
constitutiv al acesteia. Or, în cauza de faţă, convocarea adunării generale a
acţionarilor nu a vizat vreo modificare a actului constitutiv al societăţii,
astfel încât textul de lege criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei. De
asemenea, nici dispoziţiile art. 117 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 nu au
legătură cu soluţionarea cauzei, acestea referindu-se la societăţile închise,
or, societatea comercială care invocă excepţia este una deschisă, ale cărei
acţiuni sunt tranzacţionate la bursă.
In consecinţă, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1)
şi (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 117
alin. (8) şi (9) din Legea nr. 31/1990 este inadmisibilă, întrucât aceste texte
legale nu au legătură cu soluţionarea cauzei.
II. Curtea constată că
scopul dispoziţiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, astfel cum
apreciază şi instanţa de judecată, este acela de a se asigura respectarea
dreptului de informare al acţionarilor, dreptul de a vota în cunoştinţă de
cauză cu privire la problemele puse în discuţie în cadrul adunării generale a
acţionarilor şi de a asigura egalitatea în drepturi a tuturor acţionarilor. In acest sens Curtea observă că, potrivit
art. 117 alin. (3) din lege, convocarea, care cuprinde, printre altele, şi
arătarea ordinii de zi, este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
a IV-a, şi în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care
se află sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate tocmai pentru a
se asigura informarea acţionarilor cu privire la ordinea de zi a adunării
generale a acţionarilor.
Curtea constată că norma legală criticată nu instituie
nici o discriminare între acţionarii minoritari şi cei majoritari, ci
stabileşte că propunerile pe ordinea de zi se pot face numai în anumite condiţii,
de natură a respecta dreptul la informare al acţionarilor, iar luarea unei
decizii să fie în cunoştinţă de cauză. De altfel, se poate lesne observa grija
legiuitorului în acest sens, mai cu seamă din dispoziţiile art. 117 alin. (8)
din Legea nr. 31/1990.
Curtea constată că diferenţa de reglementare dintre
societăţile deschise şi cele închise, în ceea ce priveşte stabilirea ordinii de
zi, se datorează situaţiei specifice în care se află acestea din urmă, în
sensul că documentele lor constitutive prevăd restricţii privind libera
transferare a acţiunilor şi interzic orice distribuire de valori mobiliare
către public. Astfel, diferenţa de regim juridic dintre cele două societăţi,
sub aspectul stabilirii ordinii de zi, este justificată în mod obiectiv şi rezonabil.
Totodată, Curtea reţine că dispoziţia legală criticată
se aplică tuturor persoanelor juridice aflate în ipoteza normei, fără
discriminări şi fără excepţii.
Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 nu
contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 53 din
Constituţie.
Curtea reţine că textul constituţional al art. 10,
invocat în susţinerea excepţiei, nu are incidenţă în cauză, acesta referindu-se
la relaţiile internaţionale ale statului român. Totodată, nici art. 44 alin.
(2) teza întâi din Constituţie nu are incidenţă în cauză, având în vedere că
dreptul de proprietate al acţionarilor nu este pus în discuţie prin dispoziţia
legală criticată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
I. Respinge ca inadmisibilă
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 117 alin. (8) şi (9) din
Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Bucureşti Turism" - S. A. din Bucureşti în Dosarul
nr. 3. 080/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.
II. Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990
privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi
dosar.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 martie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly