DECIZIE   Nr. 195 din 28 februarie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 592 alin. 2 teza intai din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 233 din 26 martie 2008

Ioan Vida                                - preşedinte

Nicolae Cochinescu               -judecător

Aspazia Cojocaru                   -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Petre Ninosu                          -judecător

Ion Predescu                          -judecător

Puskas Valentin Zoltan          -judecător

Tudorel Toader                       -judecător

Augustin Zegrean                   -judecător

Ion Tiucă                                - procuror

Mihaela Senia Costinescu    - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 592 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tomi-Tomi Import-Export" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 17.664/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 5 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 17.664/3/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 592 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tomi-Tomi Import-Export" - S.R.L. din Bucureşti. In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 592 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură civilă contravin prevederilor constituţionale care consacră dreptul la apărare, întrucât nu impun obligativitatea citării părţilor la judecarea cererii de sechestru asigurător. Această împrejurare împiedică părţile interesate de a aduce lămuriri cu privire la exigibilitatea creanţei pretinse de creditor, limitând dreptul acestora de a administra probele pe care le consideră de cuviinţă.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială arată că procedura înfiinţării sechestrului asigurător are caracter necontencios, măsura având ca obiect indisponibilizarea şi conservarea unor bunuri ale debitorului în scopul valorificării dreptului de creanţă al creditorului. Intrucât are caracter de surpriză şi temporar, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care se soluţionează litigiul, măsura poate fi adoptată fără citarea părţilor, situaţie în care nu poate fi reţinută încălcarea vreunor prevederi sau principii constituţionale.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul arată că dispoziţiile legale criticate constituie o modalitate de asigurare a acţiunii civile, făcând parte din cadrul măsurilor de indisponibilizare şi de conservare a unor bunuri faţă de acte sau fapte de natură să pericliteze posibilitatea realizării efective, în momentul executării silite, a dreptului creditorului. Elementele procedurale prevăzute de legiuitor pentru înfiinţarea sechestrului asigurător nu încalcă, sub niciun aspect, ansamblul drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 592 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: „Instanţa va decide de urgenţă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prin încheiere executorie, fixând totodată, dacă este cazul, cuantumul cauţiunii şi termenul înăuntrul căruia urmează să fie depusă aceasta."

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) care consacră dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (2) teza finală referitoare la înfăptuirea justiţiei, şi ale art. 129 privitor la folosirea căilor de atac.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, asupra constituţionalităţii textelor de lege criticate, s-a pronunţat prin Decizia nr. 166 din 22 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 3 mai 2005. Cu acel prilej a reţinut că „procedura măsurilor asigurătorii nu soluţionează fondul dreptului, ci are o finalitate subsecventă, urmărind să asigure valorificarea acestuia. Prin aceasta legiuitorul a urmărit preîntâmpinarea riscului la care este expus titularul dreptului, şi anume situaţia în care, deşi dreptul i-a fost recunoscut printr-o hotărâre definitivă sau irevocabilă, aşadar susceptibilă de punere în executare, să se vadă pus în imposibilitatea de a-l realiza ca urmare a manoperelor dolosive ale debitorului. Aşa fiind, o asemenea procedură este guvernată de imperativul celerităţii".

Date fiind raţiunile înfăţişate, Curtea a constatat că legiuitorul a instituit în materia măsurilor asigurătorii, potrivit competenţei sale constituţionale, „o procedură derogatorie de la dreptul comun, fără a se putea reţine însă că procedând astfel ar aduce atingere principiului constituţional al dreptului la apărare, asigurat prin recunoaşterea posibilităţii exercitării căii de atac a recursului împotriva încheierii de soluţionare a cererii de sechestru asigurător".

Deoarece nu au intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 592 alin. 2 teza întâi din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Tomi-Tomi Import-Export" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 17.664/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu