DECIZIE   Nr. 194 din 31 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 468 din  2 iunie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Aurelia Popa            - procuror
    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, exceptie ridicata de TMUCB - S.A. din Cernavoda - Platforma Nuclearoelectrica in Dosarul nr. 1.765/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia civila.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza se afla in stare de judecata.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata. In acest sens arata ca masura de protectie instituita de textul de lege criticat in favoarea reprezentantilor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale este justificata de statutul acestora, care ii plaseaza intr-o situatie obiectiv diferita de cea a celorlalti salariati. In sprijinul celor aratate invoca jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 12 ianuarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.765/2004, Tribunalul Constanta - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003. Exceptia a fost ridicata de TMUCB - S.A. din Cernavoda - Platforma Nuclearoelectrica in cadrul unui litigiu de munca avand ca obiect desfacerea contractului individual de munca.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, in esenta, ca textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie. In acest sens arata ca "prin imunitatea acordata liderilor sindicali pe perioada cat sunt in aceasta functie si doi ani dupa aceea se creeaza o grava discriminare in raport cu alte categorii de salariati, deoarece liderii sindicali nu pot fi concediati dupa incheierea mandatului nici pentru motive economice si nici pentru necorespundere profesionala". In opinia sa, textul de lege ar fi fost conform dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie numai in situatia in care ar fi protejat liderul sindical de desfacerea abuziva a contractului de munca pe motive de organizare sindicala si numai daca s-ar aplica doar pe timpul cat salariatul are calitatea de lider sindical.
    Tribunalul Constanta - Sectia civila apreciaza ca sustinerile autorului exceptiei de neconstitutionalitate nu sunt intemeiate, intrucat dispozitiile legale criticate nu instituie nici privilegii si nici discriminari, asigurand doar protectia speciala a liderilor sindicali pentru a-si putea indeplini in bune conditii mandatul primit din partea salariatilor. In acest sens arata ca liderii sindicali se afla intr-o situatie diferita fata de ceilalti salariati, ceea ce nu numai ca justifica, ci face obiectiv necesar un tratament juridic diferentiat. De asemenea, aminteste ca protectia speciala a persoanelor alese in organele de conducere a sindicatelor este impusa si de art. 1 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii privind protectia reprezentantilor lucratorilor din cadrul intreprinderilor si facilitatile de acordat acestora, din 23 iunie 1971, ratificata de Romania prin Decretul nr. 83/1975. In sfarsit, in sprijinul celor aratate invoca si jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, prin Decizia nr. 104/1995, Decizia nr. 100/2000 si Decizia nr. 174/2000.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata. Astfel, arata ca, departe de a institui privilegii sau discriminari pe criteriile prevazute de art. 4 alin. (2) din Constitutie ori de art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, textul de lege criticat este destinat asigurarii, intr-o situatie particulara, a egalitatii cetatenilor, care ar avea de suferit tocmai in lipsa acestei norme. In acelasi sens aminteste ca, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, principiul egalitatii nu inseamna uniformitate, astfel ca instituirea unor regimuri juridice diferite in situatii care impun rezolvari diferite nu poate fi considerata o incalcare a acestui principiu. De asemenea, arata ca art. 10 alin. (1) din Legea nr. 54/2003 instituie o masura de protectie care urmareste sa asigure egalitatea de tratament intre sindicat, pe de o parte, si angajator, pe de alta parte, in scopul contracararii eventualelor masuri abuzive, cu caracter represiv ori de intimidare, din partea angajatorului. Aceasta masura de protectie, potrivit Curtii Constitutionale, nu poate avea semnificatia nici a unui privilegiu, nici a unei discriminari, fiind destinata asigurarii, in anumite situatii specifice, a egalitatii cetatenilor, care ar fi afectata in lipsa ei. In sfarsit, in sensul celor aratate, Guvernul invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale prin Decizia nr. 100/2000, Decizia nr. 174/2000 si Decizia nr. 104/1995.
    Avocatul Poporului apreciaza ca textul de lege criticat nu incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece nu instituie nici un privilegiu si nici o discriminare. Astfel, situatia deosebita in care se afla membrii organelor de conducere ale sindicatelor determina instituirea unui tratament juridic diferentiat, in acord cu interpretarea pe care Curtea Constitutionala a dat-o principiului constitutional al egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice. De asemenea, arata ca prevederile legale criticate sunt in acord cu dispozitiile art. 1 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii privind protectia reprezentantilor lucratorilor din cadrul intreprinderilor si facilitatile de acordat acestora.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 10 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, dispozitii potrivit carora, "In timpul mandatului si in termen de 2 ani de la incetarea mandatului, reprezentantilor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de munca pentru motive neimputabile lor, pe care legea le lasa la aprecierea celui care angajeaza, decat cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizatiei sindicale".
    In sustinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege, autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca textul de lege criticat a preluat, in esenta, dispozitiile art. 11 alin. (1) din fosta Lege a sindicatelor nr. 54/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 7 august 1991 si abrogata prin art. 56 din Legea nr. 54/2003, dispozitii care reglementau, de asemenea, protectia acordata salariatilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor.
    Prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 54/1991 au fost supuse in mai multe randuri controlului de constitutionalitate, Curtea respingand, in mod constant, criticile formulate de autorii exceptiilor ca neintemeiate. Astfel, prin Decizia nr. 104 din 31 octombrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 40 din 26 februarie 1996, si Decizia nr. 174 din 26 septembrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 534 din 30 octombrie 2000, Curtea a statuat ca "prin dispozitiile legale criticate nu se instituie nici un privilegiu si nici o discriminare. Reprezentantii salariatilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor se afla intr-o situatie diferita in comparatie cu celelalte categorii de salariati. Or, tratamentul juridic diferit al cetatenilor care nu se afla in situatii identice este nu numai justificat, ci si obiectiv necesar". Argumentand cele statuate, Curtea a aratat ca "situatia deosebita in care se afla salariatii membri ai organelor de conducere ale sindicatelor este determinata de atributiile lor in asigurarea indeplinirii rolului sindicatelor, prevazut in teza a doua a art. 9 din Constitutie, potrivit careia sindicatele <<[...] contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor>>". De asemenea, a retinut ca dispozitiile legale criticate reprezinta "o masura de protectie a liderilor sindicali, pentru ca acestia sa poata indeplini in bune conditii atributiile cu care au fost insarcinati de salariatii membri de sindicat care i-au ales. Masura de protectie se justifica prin necesitatea de a se contracara eventualele masuri abuzive, cu caracter represiv sau de intimidare, din partea angajatorului. De altfel, este de retinut si faptul ca aceasta protectie functioneaza doar in cazul modificarii sau al desfacerii contractului de munca din initiativa angajatorului si pentru motive neimputabile liderilor sindicali salariati".
    In sfarsit, prin aceleasi decizii, Curtea a retinut si ca protectia speciala a liderilor sindicali este impusa de prevederile art. 1 din Conventia privind protectia reprezentantilor lucratorilor din cadrul intreprinderilor si facilitatile de acordat acestora, aprobata de Conferinta generala a Organizatiei Internationale a Muncii la 23 iunie 1971, ratificata de Romania prin Decretul nr. 83/1975, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 86 din 2 august 1975. Potrivit acestor prevederi internationale, "Reprezentantii lucratorilor din intreprindere trebuie sa beneficieze de o protectie eficace contra tuturor masurilor care ar putea sa le aduca prejudicii, inclusiv concedierea si activitatea lor de reprezentanti ai lucratorilor, afilierea lor sindicala sau participarea lor la activitati sindicale, in masura in care actioneaza conform legilor, conventiilor colective sau altor angajamente conventionale in vigoare".
    Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa justifice schimbarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutia din deciziile anterioare isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, exceptie ridicata de TMUCB - S.A. din Cernavoda - Platforma Nuclearoelectrica in Dosarul nr. 1.765/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia civila.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 31 martie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Patricia Marilena Ionea