DECIZIE   Nr. 192 din 31 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 527 din 21 iunie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Aurelia Popa            - procuror
    Cristina Catalina Turcu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Elena Kulinyak in Dosarul nr. 2.247/2004 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si familie.
    La apelul nominal raspunde autorul exceptiei, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Autorul exceptiei formuleaza oral cerere de recuzare a judecatorului-raportor, considerand ca prin raportul intocmit si-a exprimat opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea acestei cereri, aratand ca in fata Curtii Constitutionale nu sunt aplicabile dispozitiile din Codul de procedura civila privind recuzarea judecatorilor.
    Curtea, in temeiul art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit caruia "Curtea Constitutionala, legal sesizata, procedeaza la examinarea constitutionalitatii, nefiind aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la suspendarea, intreruperea sau stingerea procesului si nici cele privind recuzarea judecatorilor", respinge cererea de recuzare.
    Presedintele constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe fond.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constitutionalitate, cu o motivare similara, prin raportare la aceleasi articole din Legea fundamentala, solutia fiind aceea de respingere a exceptiei, care se impune a fi mentinuta intrucat nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 16 noiembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 2.247/2004, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si familie a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Elena Kulinyak intr-o cauza avand ca obiect recursul impotriva unei decizii a tribunalului prin care se anulase o hotarare a judecatoriei si se rejudecase fondul litigiului, ce are ca obiect o actiune in anulare a unui contract de vanzare-cumparare.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei arata ca textul de lege criticat incalca prevederile art. 16 din Constitutie privitor la egalitatea in drepturi, deoarece persoanele a caror cauza a fost supusa judecarii in fond de catre prima instanta au la dispozitie doua cai de atac impotriva hotararii pronuntate, apelul si recursul, pe cand persoanele a caror cauza a fost solutionata fara ca prima instanta sa intre in cercetarea fondului si instanta de apel, gasind apelul intemeiat, anuleaza hotararea apelata, evoca fondul si judeca procesul ca apel, dispun de o singura cale de atac, si anume aceea a recursului.
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si familie apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens arata ca principiul constitutional al egalitatii cetatenilor in fata legii nu este incalcat in nici una dintre ipotezele cuprinse in art. 297 din Codul de procedura civila, deoarece Legea fundamentala nu consacra expres principiul triplului grad de jurisdictie.
    Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 din Codul de procedura civila este neintemeiata, intrucat textul de lege criticat constituie expresia aplicarii art. 126 alin. (2) si art. 129 din Constitutie, fara a aduce atingere art. 16 din Legea fundamentala, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv considerentele cuprinse in Decizia nr. 359 din 12 decembrie 2002, Decizia nr. 116 din 11 aprilie 2002 si Decizia nr. 237 din 12 septembrie 2002.
    Cu privire la principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, arata ca, prin Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993, prin Decizia nr. 74 din 13 iulie 1994 si prin Decizia nr. 85 din 27 iulie 1994, Curtea Constitutionala a statuat ca: "nu este contrara principiului constitutional al egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice <<instituirea unor reguli speciale, atata timp cat ele asigura egalitatea juridica a cetatenilor in utilizarea lor>>. Principiul egalitatii nu inseamna uniformitate, asa incat, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul nu poate fi decat diferit."
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 din Codul de procedura civila este neintemeiata. In acest sens arata ca textul de lege criticat este o norma de procedura, adoptata in conformitate cu prevederile art. 126 si 129 din Legea fundamentala, care nu aduce atingere art. 16 din Constitutie, deoarece "incidenta acestuia este impusa de existenta unei situatii de natura celei descrise in ipoteza normei si nu de calitatea sau identitatea partilor", asa cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 116 din 11 aprilie 2002.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 297 din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatorul continut:
    - Art. 297: "In cazul in care prima instanta a respins sau a anulat cererea de chemare in judecata fara a intra in cercetarea fondului si instanta de apel, gasind apelul intemeiat, a anulat hotararea apelata, va evoca fondul si va judeca procesul, pronuntand o hotarare definitiva.
    Daca prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste ca a fost necompetenta, anuland hotararea atacata, va trimite cauza spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, afara de cazul cand constata propria sa competenta. In acest caz, precum si atunci cand exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat in fond, instanta de apel, anuland in tot sau in parte procedura urmata si hotararea pronuntata, va retine procesul spre judecare."
    Autorul exceptiei sustine ca textul de lege criticat incalca prevederile art. 16 din Constitutie, care au urmatorul continut:
    - Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.
    (4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale."
    Examinand reglementarea legala dedusa controlului, Curtea retine urmatoarele:
    Egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, consacrata cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constitutie, isi gaseste aplicare doar atunci cand partile se gasesc in situatii identice sau egale, care impun si justifica acelasi tratament juridic si deci instituirea aceluiasi regim juridic.
    Per a contrario, cand acestea se afla in situatii diferite, regimul juridic aplicabil fiecareia nu poate fi decat diferit, solutie legislativa care nu contravine, ci, dimpotriva, decurge logic din chiar principiul enuntat.
    Asa fiind, ceea ce se semnaleaza in sustinerea exceptiei, cu titlu de fine de neconstitutionalitate a reglementarii criticate, si anume ca, potrivit acesteia partile au la dispozitie doua sau numai o singura cale de atac, in functie de modul in care a procedat prima instanta la solutionarea cauzei, cu sau fara examinarea fondului, chiar daca instituie astfel doua regimuri juridice diferite, o face in considerarea existentei a doua situatii diferite, care, ca atare, nu puteau fi reglementate identic.
    Totodata, intrucat criteriul in functie de care isi gaseste aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv si rezonabil, si nu subiectiv si arbitrar, fiind constituit de o anumita situatie prevazuta de ipoteza normei si nu de apartenenta sau de o calitate a persoanei, privitor la care isi gaseste aplicare, asadar intuitu personae, nu exista temei pentru calificarea reglementarii deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrara normei constitutionale de referinta.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Elena Kulinyak in Dosarul nr. 2.247/2004 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si familie.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 31 martie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Cristina Catalina Turcu