DECIZIE   Nr. 192 din 28 februarie 2008

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 alin. 1 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 233 din 26 martie 2008

Ioan Vida                                - preşedinte

Nicolae Cochinescu               -judecător

Aspazia Cojocaru                   -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Petre Ninosu                          -judecător

Ion Predescu                          -judecător

Puskas Valentin Zoltan          -judecător

Tudorel Toader                       -judecător

Augustin Zegrean                   -judecător

Ion Tiucă                                - procuror

Mihaela Senia Costinescu    - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constanţa Dragomir în Dosarul nr. 11.927/302/2006 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât critica vizează probleme de aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 4 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 11.927/302/2006, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constanţa Dragomir.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 208 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât nu impun obligativitatea citării părţilor la continuarea expertizei, atunci când o astfel de continuare nu a fost prevăzută în faza iniţială. Această împrejurare este de natură să încalce „egalitatea de arme" între părţi şi deci să nesocotească dreptul acestora la un proces echitabil.

Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile art.208 alin. 1 din Codul de procedură civilă se referă la toate fazele efectuării expertizei dispuse de către instanţă.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect omisiunea legiuitorului de a prevedea obligaţia expertului de a cita părţile şi în situaţia în care lucrarea de la faţa locului efectuată în baza prevederilor art. 209 alin. 1 din Codul de procedură civilă necesită mai multe convocări. Or, întrucât autorul criticii vizează completarea prevederilor menţionate, cererea sa este contrară dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate reprezentând o garanţie a dreptului la un proces echitabil.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 208 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: „Dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la faţa locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părţilor prin carte poştală recomandată, cu dovada de primire, arătând zilele şi orele când începe şi continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului."

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, coroborate cu prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul persoanei la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat instituie obligaţia expertului de a cita părţile atunci când, pentru efectuarea expertizei, instanţa a dispus o deplasare la faţa locului. Citarea părţilor la efectuarea acestui act procedural constituie o garanţie a dreptului de apărare a acestora, întrucât, fiind prezente la locul expertizei, pot oferi lămuririle necesare şi pot cere expertului să facă toate constatările legate de obiectivele fixate pentru expertiză. Potrivit textului de lege criticat, obligaţia citării incumbă expertului atât cu privire la zilele în care începe lucrarea, cât şi cu privire la cele în care aceasta continuă. Prin urmare, părţile vor fi citate ori de câte ori este necesară deplasarea la faţa locului în vederea întocmirii expertizei.

Curtea constată că dispunerea efectuării expertizei, precum şi modalitatea în care aceasta se realizează, în funcţie de necesitatea sau nu a unei lucrări la faţa locului, cu toate consecinţele ce decurg sub aspectul citării părţilor, sunt probleme ce ţin exclusiv de competenţa instanţei judecătoreşti, singura în măsură să încuviinţeze o atare probă dacă socoteşte că poate contribui la dezlegarea pricinii.

Astfel, analizând motivele invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate în susţinerea criticii sale, Curtea observă că acestea nu reprezintă veritabile argumente de neconstituţionalitate, ci vizează modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 din Codul de procedură civilă de către instanţa judecătorească. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constanţa Dragomirîn Dosarul nr. 11.927/302/2006 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu