DECIZIE   Nr. 19 din 20 ianuarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 325 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 153 din 21 februarie 2005

    Ion Predescu          - presedinte
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Iuliana Nedelcu       - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 325 din Codul penal, exceptie ridicata de Fazekas Schnelle Janos in Dosarul nr. 5.822/2003 al Tribunalului Bihor - Sectia penala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, se da cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei, intrucat apreciaza ca prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate ca fiind incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 25 iunie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 5.822/2003, Tribunalul Bihor - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 325 din Codul penal. Exceptia a fost ridicata de inculpatul Fazekas Schnelle Janos in dosarul cu numarul de mai sus, avand drept obiect solutionarea unui apel formulat impotriva Sentintei penale nr. 484 din 14 martie 2002 a Judecatoriei Oradea pentru infractiunile de proxenetism (art. 329 din Codul penal) si raspandire de materiale obscene (art. 325 din Codul penal).
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul de lege criticat contravine prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) teza intai, potrivit carora partile au dreptul la un proces echitabil, precum si prevederilor art. 154 alin. (1), conform carora legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin Constitutiei. In acest sens autorul exceptiei arata ca "dispozitiile art. 325 din Codul penal sunt neconstitutionale, deoarece prin Legea nr. 196/2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei, la art. 10 - 14, se prevad sanctiunile penale si contraventionale aplicabile in cazul incalcarii legii, ceea ce determina o dubla incriminare, atat prin lege speciala, cat si prin Codul penal, si care nu ofera un cadru procesual echitabil, neasigurand posibilitatea exercitarii garantiilor procedurale care sa raporteze activitatea incriminata la o realitate economica sociala". De asemenea, mai arata ca Legea nr. 196/2003 a abrogat implicit prevederile art. 325, fiind o lege speciala si ulterioara Codului penal.
    Tribunalul Bihor - Sectia penala si-a exprimat opinia in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 325 din Codul penal, fata de prevederile art. 21 alin. (3) teza intai si ale art. 154 din Legea fundamentala, este neintemeiata.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera exceptia de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibila, deoarece sustinerile autorului exceptiei privesc probleme legate de succesiunea in timp a legilor si determinarea legii aplicabile in cauza dedusa judecatii, ceea ce nu constituie o chestiune de constitutionalitate a unor dispozitii legale, in sensul prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia este neintemeiata, intrucat dispozitiile art. 325 din Codul penal "nu opresc partile interesate de a apela la instantele judecatoresti, de a fi aparate si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneaza, intr-o societate democratica, desfasurarea unui proces echitabil" si, de asemenea, nu contravin art. 154 din Constitutie.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 325 din Codul penal, care au urmatorul continut: "Fapta de a vinde sau raspandi, precum si de a confectiona ori detine, in vederea raspandirii, obiecte, desene, scrieri sau alte materiale cu caracter obscen, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda."
    Aceste dispozitii legale sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind contrare prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) teza intai, potrivit carora "Partile au dreptul la un proces echitabil [...]", precum si celor ale art. 154 alin. (1), in conformitate cu care "Legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii".
    Examinand criticile de neconstitutionalitate formulate, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate. Astfel, valoarea sociala, care constituie obiectul infractiunii si, totodata, obiectul ocrotirii juridice pe care legiuitorul urmareste sa o realizeze prin incriminarea si sanctionarea penala a raspandirii de materiale obscene, este morala publica, inteleasa sub aspectul normelor de comportare sociala a individului in manifestarile si exprimarile sale sub orice forma, cu privire la viata sexuala. Morala publica isi gaseste expresie in sentimentul public de pudoare si decenta, a carui nesocotire nu poate fi tolerata de colectivitatea respectiva. Manifestarile contrare moralei publice sunt social periculoase, pentru ca neaga una dintre conditiile de existenta a societatii si pentru ca impiedica educatia tinerelor generatii in respectul fata de valorile morale ale societatii.
    "Morala publica" si "bunele moravuri" sunt valori fundamentale, consacrate de Constitutie. Drepturile si libertatile fundamentale pe care aceasta le prevede nu pot fi exercitate intr-un mod contrar bunelor moravuri sau care ar aduce atingere moralei publice. Astfel, in legatura cu libertatea de exprimare, sunt interzise manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri [art. 30 alin. (7) din Constitutie]. De asemenea, art. 53 alin. (1) din Legea fundamentala permite chiar restrangerea prin lege a exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, daca aceasta este necesara, intre altele, pentru "apararea moralei publice".
    Interzicerea explicita prin Constitutie a manifestarilor obscene, contrare bunelor moravuri, obliga legiuitorul sa elaboreze norme speciale prin care sa se asigure realizarea in fapt a acestei interziceri si apararea valorilor sociale puse in pericol prin nesocotirea ei. Acestei cerinte ii corespund dispozitiile art. 325 din Codul penal prin care sunt incriminate si sanctionate penal faptele cunoscute sub denumirea de raspandire de materiale obscene.
    Este de observat, totodata, ca legiuitorul, conformandu-se dispozitiilor constitutionale, in scopul protejarii demnitatii persoanei, a pudorii si a moralitatii publice, cu ocazia adoptarii Legii nr. 196/2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 20 mai 2003, a prevazut in art. 10 - 12 din lege ca sunt interzise: "racolarea, obligarea, determinarea sau folosirea minorilor ori a persoanelor cu deficiente psihofizice in acte cu caracter obscen, organizarea de reuniuni la care participa sau asista minori si in cadrul carora se comit acte cu caracter obscen, distribuirea materialelor cu caracter obscen, care prezinta imagini cu minori avand un comportament explicit sexual" si a stabilit ca incalcarea acestor dispozitii constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare. Aceasta noua incriminare o completeaza pe cea din art. 325 din Codul penal, fiind destinata sa asigure apararea moralei publice impotriva actelor cu caracter obscen, precum si a materialelor care reproduc sau difuzeaza asemenea acte, fara ca prin aceasta sa se creeze o dubla incriminare, cum neintemeiat sustine autorul exceptiei. In acest sens este de observat ca latura obiectiva a infractiunii de raspandire de materiale obscene, astfel cum aceasta este reglementata de prevederile art. 325 din Codul penal, este diferita de cea a infractiunilor cuprinse in Legea nr. 196/2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei, infractiuni care se refera cu precadere la minori.
    Reglementarile din dreptul nostru intern, cu privire la recunoasterea moralei publice ca valoare sociala fundamentala, la necesitatea si la modul de aparare a acesteia prin mijloace de drept penal sunt in concordanta cu reglementarile cuprinse in tratatele si conventiile internationale privitoare la drepturile omului. Toate aceste documente prevad ca drepturile si libertatile omului nu pot fi ingradite, in exercitarea lor, decat de necesitatea apararii altor valori fundamentale, intre care si morala publica. Astfel, in art. 29 pct. 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului se prevede ca, "in exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare persoana este supusa numai ingradirilor stabilite de lege in scopul exclusiv al asigurarii recunoasterii si respectului drepturilor si libertatilor celorlalti si in vederea satisfacerii cerintelor juste ale moralei, ordinii publice si bunastarii generale, intr-o societate democratica".
    La randul sau, Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in art. 10 privitor la libertatea de exprimare, in diversele ei forme, prevede, la pct. 2, ca "exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa anumitor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti". Se recunoaste deci, implicit, dreptul statelor de a asigura apararea moralei publice, inclusiv prin mijloace de drept penal.
    Notiunile "morala publica" si "bune moravuri", precum si notiunile "obscen" si "pornografic" au un continut variabil de la o colectivitate la alta, de la o epoca la alta. In toate cazurile insa exista o limita a tolerantei manifestarilor a carei incalcare este inadmisibila si la aceasta acceptiune a termenilor se refera legea penala.
    Fata de criticile autorului exceptiei, se constata ca este neintemeiata sustinerea formulata in raport cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, intrucat textul de lege ce face obiectul exceptiei nu aduce atingere sub nici un aspect dreptului partilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, acestea putandu-se prevala, fara nici o ingradire, de toate garantiile procesuale prevazute de lege in acest sens.
    De asemenea, este lipsita de semnificatie invocarea prevederilor art. 154 alin. (1) din Legea fundamentala care se refera la conflictul temporal de legi, stabilind ca "Legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii", deoarece, pe de o parte, art. 325 din Codul penal a fost modificat si completat de autoritatea legiuitoare ulterior intrarii in vigoare a noii Constitutii, prin Legea nr. 140/1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 289 din 14 noiembrie 1996, si deci nu se poate sustine ca nu mai este in vigoare pentru ca ar contraveni prevederilor Constitutiei, iar pe de alta parte, prin continutul sau, textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor Legii fundamentale, invocate de autorul exceptiei.

    Fata de cele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 325 din Codul penal, exceptie ridicata de Fazekas Schnelle Janos in Dosarul nr. 5.822/2003 al Tribunalului Bihor - Sectia penala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 20 ianuarie 2005.

                           PRESEDINTE,
                          ION PREDESCU

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu