DECIZIE   Nr. 19 din 11 ianuarie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67 alin. 3 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 76 din 31 ianuarie 2007

Ioan Vida                                    - preşedinte

Nicolae Cochinescu                   - judecător

Aspazia Cojocaru                       - judecător

Acsinte Gaspar                          - judecător

Kozsokar Gabor                         - judecător

Petre Ninosu                              - judecător

Ion Predescu                              - judecător

Şerban Viorel Stănoiu               - judecător

Tudorel Toader                          - judecător

Marinela Mincă                          - procuror

Ingrid Alina Tudora                   - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ionel Vasile în Dosarul nr. 12.574/301/2005 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă. In acest sens, arată că obiectul cauzei penale deduse judecăţii îl constituie plângerea formulată împotriva autorului excepţiei pentru infracţiunea de calomnie.

Având în vedere faptul că art. 206 din Codul penal a fost abrogat prin art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006, calomnia a fost dezincriminată ca infracţiune, astfel încât soluţionarea cauzei nu mai depinde de excepţia de neconstituţionalitate formulată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 14 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 12.574/301/2005, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de Ionel Vasile cu ocazia soluţionării unei cauze penale având ca obiect plângerea formulată împotriva sa de către partea vătămată Remus Vasile Şpan pentru infracţiunea de calomnie.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 24 alin. (1), potrivit cărora dreptul la apărare este garantat. In acest sens, arată că, deşi iniţial i-a fost admisă administrarea probei testimoniale, ulterior instanţa, printr-un abuz de drept, a respins această probă „esenţială" în soluţionarea cauzei.

Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens,    invocă    jurisprudenta    în    materie    a    Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 30/2001, nr. 311/2005 şi nr. 583/2005.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată că dispoziţiile art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală nu contravin art. 24 din Constituţie, atâta vreme cât împotriva încheierii instanţei de admitere sau de respingere a administrării probelor părţile au posibilitatea să îşi exercite drepturile procesuale şi, eventual, să promoveze căile de atac prevăzute de lege atunci când apreciază că respingerea sau admiterea unei probe s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor legale.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, faptul că instanţa este cea care apreciază cu privire la concludenta şi utilitatea probelor propuse de părţi, inclusiv în ceea ce priveşte prezentarea mijloacelor materiale de probă, nu aduce atingere dreptului la apărare.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală, potrivit cărora „Admiterea sau respingerea cererii se face motivat".

Autorul excepţiei susţine că reglementarea criticată contravine prevederilor constituţionale ale art. 24 alin. (1), potrivit cărora dreptul la apărare este garantat.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale invocate si în cauza de fată.

Astfel, prin Decizia nr. 598 din 21 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, Curtea a reţinut că „dreptul învinuitului sau inculpatului de a propune probe şi de a cere administrarea lor se păstrează în tot cursul urmăririi penale, precum şi în cursul judecăţii, când acesta poate să solicite respingerea probelor cerute de procuror şi de părţi, ca o consecinţă a dreptului său la apărare. Totodată, faptul că instanţa este cea care apreciază cu privire la concludenta şi utilitatea probelor propuse de părţi, inclusiv în ceea ce priveşte prezentarea mijloacelor materiale de probă, nu aduce nicio atingere dreptului la un proces echitabil, câtă vreme instanţa are obligaţia, impusă chiar prin dispoziţiile art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală, de a motiva admiterea sau respingerea cererii pentru administrarea unei probe.

Obligaţia impusă de legiuitor constituie o garanţie a dreptului la un proces echitabil, permiţând părţii ca, în cunoştinţă de cauză, să îşi exercite drepturile procesuale şi, eventual, să promoveze căile de atac prevăzute de lege, atunci când apreciază că respingerea sau admiterea unei probe s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor legale".

Deoarece nu au intervenit elemente noi de natură să impună schimbarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi motivarea acestei decizii îşi păstrează valabilitatea.

Pentru considerentele expuse,  in temeiul art.  146 lit. d) şi al art.  147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA   CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ionel Vasile în Dosarul nr. 12.574/301/2005 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 ianuarie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora