DECIZIE   Nr. 189 din 27 aprilie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele masuri de urmarire a executarii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societatilor comerciale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 506/2002, cu modificarile ulterioare

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 510 din  7 iunie 2004

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele masuri de urmarire a executarii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societatilor comerciale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 506/2002, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Asociatia "Programul Actiunii Salariatilor" INDAGRARA - S.A. in Dosarul nr. 1.233/2002 al Tribunalului Arad - Sectia comerciala si de contencios-administrativ.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand, cu privire la critica de neconstitutionalitate a art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002, ca nu se incalca principiul neretroactivitatii instituit in art. 15 alin. (2) din Constitutie, republicata, intrucat dispozitiile ordonantei se aplica contractelor aflate in derulare, dupa intrarea acesteia in vigoare. Referitor la celelalte prevederi criticate, se arata ca acestea au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, iar Curtea s-a pronuntat in sensul constitutionalitatii lor.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 16 decembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 1.233/2002, Tribunalul Arad - Sectia comerciala si de contencios-administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002, exceptie ridicata de Asociatia "Programul Actiunii Salariatilor" INDAGRARA - S.A.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata ca dispozitiile art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 contravin principiului constitutional al neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie, republicata. Se sustine astfel ca, "in conditiile in care un contract a fost guvernat, la data incheierii sale, de anumite acte normative, in considerarea carora contractul respectiv a fost convenit, este firesc ca actele normative care au stat la baza incheierii contractului sa guverneze efectele acestuia pe tot parcursul derularii sale, pana la incetarea sa".
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din ordonanta, se sustine ca textul respectiv incalca dispozitiile art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicata, care reglementeaza protectia proprietatii private, precum si principiul constitutional al separatiei puterilor in stat. Textul in cauza, arata autorul exceptiei, "transfera un bun mobil legal aflat in patrimoniul unei persoane juridice in patrimoniul unei alte persoane juridice, care reprezinta Statul Roman". Totodata, autorul exceptiei considera ca "se recunoaste APAPS-ului dreptul de a dispune asupra unor sume de bani care nu ii apartin, in lipsa unei hotarari judecatoresti care sa ii recunoasca Autoritatii vreun drept de proprietate asupra sumelor de bani respective". Astfel, se arata ca "numai prin hotararea judecatoreasca ar putea fi transata problema dreptului de proprietate asupra sumelor de bani".
    Tribunalul Arad - Sectia comerciala si de contencios-administrativ, formulandu-si opinia asupra exceptiei, apreciaza ca art. 21 din ordonanta "[nu] incalca prevederile art. 44 si art. 146 din Constitutie, intrucat prin dispozitiile acestui articol nu se dispune transferul unui bun mobil din patrimoniul societatilor comerciale in patrimoniul APAPS, ci [se] stabilesc daunele-interese pe care APAPS este indreptatita sa le pretinda in cazul desfiintarii contractelor de vanzare-cumparare de actiuni in vederea repararii prejudiciilor suferite din cauza neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre societatile comerciale cumparatoare". In continuare, instanta arata ca "aceste daune-interese sunt pretinse de APAPS in conditiile desfiintarii contractelor pe cale conventionala sau judiciara si, ca urmare, cand partile nu convin, instanta de judecata va stabili intinderea drepturilor partilor, nefiind incalcate prevederile art. 126 din Constitutie".
    Cu privire la critica de neconstitutionalitate a art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002, instanta apreciaza ca "prevederile acestui articol nu incalca principiul neretroactivitatii legilor instituit prin art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei, intrucat dispozitiile sale se aplica numai asupra efectelor produse de contractele aflate in derulare, dupa intrarea ordonantei in vigoare".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca dispozitiile criticate sunt constitutionale. In acest sens se sustine ca dispozitiile art. 2 din ordonanta, "aplicandu-se efectelor contractelor in curs de derulare, dupa intrarea in vigoare a ordonantei, nu incalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii, stabilit de art. 15 alin. (2) din Constitutie, republicata". Conform punctului de vedere al Guvernului, "imprejurarea ca dispozitiile criticate se aplica unor raporturi juridice nascute inainte de intrarea lor in vigoare, atata timp cat acestea sunt in curs de desfasurare la acea data, nu poate constitui [...] o incalcare a principiului constitutional al neretroactivitatii legii". In sprijinul acestor sustineri Guvernul face referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale.
    In legatura cu invocarea neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002, se considera ca acestea, "reglementand regimul juridic si intinderea raspunderii partilor din contractul de privatizare, in situatia desfiintarii [acestuia] pe cale contractuala sau judiciara, nu contin dispozitii de natura a ingradi dreptul de proprietate al cumparatorului si nu contravin prevederilor art. 136 alin. (5) si art. 44 alin. (1) din Constitutie". De asemenea, se arata ca prin dispozitiile respective nu sunt incalcate "nici art. 1 alin. (4) si prevederile art. 126 privind instantele judecatoresti din Constitutia republicata, legiuitorul nesubstituindu-se instantelor judecatoresti in ipoteza existentei unui litigiu intre parti cu privire la cuantumul sumelor datorate, potrivit legii, sau cu privire la intinderea daunelor cauzate din culpa de partile contractante".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 2 si 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25 din 30 ianuarie 2002 privind unele masuri de urmarire a executarii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societatilor comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 89 din 2 februarie 2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 506 din 12 iulie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 26 iulie 2002, ordonanta ulterior modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 40 din 30 ianuarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 67 din 2 februarie 2003, aprobata prin Legea nr. 198 din 13 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 334 din 16 mai 2003.
    Continutul dispozitiilor criticate este urmatorul:
    - Art. 2: "Prezenta ordonanta se aplica contractelor avand ca obiect vanzarea-cumpararea de actiuni detinute de stat la societati, incheiate cu Fondul Proprietatii de Stat sau de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, denumita in continuare Autoritate, si aflate in derulare, pentru efectele produse de acestea dupa intrarea ei in vigoare.";
    - Art. 21: "(1) In cazul desfiintarii contractului pe cale conventionala sau judiciara Autoritatea va retine de la cumparator toate sumele achitate de acesta in contul contractului, reprezentand, dupa caz, avans, rate, dobanzi, penalitati achitate cu orice titlu, pana la desfiintarea acestuia.
    (1^1) In cazul desfiintarii contractului pe cale conventionala sau judiciara, pentru prejudicii cauzate Autoritatii, cumparatorul este obligat la plata daunelor-interese constituite din:
    a) sumele reprezentand dobanzile si penalitatile datorate pentru ratele scadente si neachitate pana la data desfiintarii contractului, precum si penalitatile datorate ca urmare a neindeplinirii celorlalte obligatii contractuale;
    b) sumele reprezentand dividendele incasate de cumparator in perioada de valabilitate a contractului;
    c) sumele prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.045/2001 privind recuperarea onorariilor de succes platite consultantilor de catre Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului in cadrul Programului pentru Ajustarea Sectorului Privat (PSAL).
    (1^2) Prevederile alin. (1) si (1^1) se aplica si proceselor in curs de judecata avand ca obiect desfiintarea contractului, incepute inainte de intrarea in vigoare a prezentei ordonante.
    (2) Pentru prejudiciile cauzate societatii de catre cumparator, aceasta poate cere instantei judecatoresti daune-interese.
    (3) Stabilirea prejudiciilor si a intinderii daunelor-interese prevazute la alin. (2), precum si a celor provocate Autoritatii se va face, la solicitarea societatii/Autoritatii, pe baza unei expertize intocmite de persoane fizice si/sau juridice abilitate prin lege pentru astfel de operatiuni.
    (4) Cheltuielile aferente efectuarii expertizei prevazute la alin. (3) vor fi avansate de societate sau, dupa caz, de Autoritate si vor fi recuperate de la cumparator."
    In esenta, critica de neconstitutionalitate cu privire la dispozitiile art. 2 din ordonanta se bazeaza pe sustinerea ca acestea sunt in contradictie cu principiul neretroactivitatii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie, republicata, iar in ceea ce priveste dispozitiile art. 21 din aceeasi ordonanta, se considera ca acestea ar incalca prevederile art. 44 din Constitutie, republicata, privind protectia proprietatii private si pe cele ale art. 1 alin. (4) din Constitutie, republicata, care consacra principiul separatiei puterilor in stat.
    Textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei au urmatorul cuprins:
    - Art. 1 alin. (4): Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.";
    - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.";
    - Art. 44 alin. (1) si (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala."
    Referitor la sustinerea neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 21 din ordonanta criticata, autorul exceptiei mai invoca incalcarea prevederilor art. 17 pct. 1 si 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, precum si ale art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit carora "nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa" si, respectiv, "orice persoana fizica sau morala are dreptul sa i se respecte bunurile sale".
    In legatura cu invocarea celor doua documente internationale, autorul exceptiei face referire si la dispozitiile art. 20 din Constitutie, republicata, privind prioritatea, in materia drepturilor omului, a reglementarilor internationale.
    Analizand critica de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002, Curtea constata ca textul nu contine nici o dispozitie cu caracter retroactiv. Dimpotriva, prin prevederea "Prezenta ordonanta se aplica contractelor [...] pentru efectele produse de acestea dupa intrarea ei in vigoare", textul elimina orice posibilitate de retroactivitate a dispozitiilor sale.
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 din ordonanta, Curtea retine ca dreptul de proprietate al cumparatorului nu este incalcat, intrucat nu se dispune transferul unor bunuri. Reglementarea in cauza se refera la raspunderea acestuia in cazul neexecutarii obligatiilor sale, precum si la stabilirea daunelor-interese datorate.
    Textul prevede ca, in cazul desfiintarii pe cale conventionala sau judiciara a contractului de privatizare (contract de vanzare-cumparare de actiuni) pentru neexecutarea obligatiilor ce decurg din acesta, cumparatorul datoreaza daune-interese, prevazand totodata modalitatea de stabilire a prejudiciilor si a intinderii daunelor-interese.
    In consecinta, nu se poate retine nici incalcarea prevederilor invocate de autorul exceptiei din cele doua documente internationale invocate.
    Cu privire la dispozitiile art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin deciziile nr. 165 din 6 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, si nr. 175 din 6 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 456 din 26 iunie 2003, prin care a respins exceptiile de neconstitutionalitate ca nefondate. Astfel, in considerentele celor doua decizii, Curtea Constitutionala a argumentat inexistenta retroactivitatii ordonantei tocmai prin referirea la continutul dispozitiilor art. 2, criticat in cauza de fata.
    Retinand ca Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 reglementeaza controlul postprivatizare, precum si modul de urmarire a executarii obligatiilor asumate de cumparatori, pe perioada derularii contractelor de vanzare-cumparare de actiuni detinute de stat la societatile comerciale, Curtea a aratat, in Decizia nr. 175/2003, ca aceasta ordonanta isi are temeiul in dispozitiile art. 134 alin. (2) lit. b) din Constitutie, potrivit carora statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara [devenit art. 135 alin. (2) lit. b) dupa revizuirea Constitutiei]. Totodata, in considerentele aceleiasi decizii, Curtea a stabilit ca art. 21 din ordonanta nu incalca dispozitiile art. 41 din Constitutie (devenit art. 44 dupa revizuirea Constitutiei).
    Solutiile si considerentele deciziilor pronuntate sunt aplicabile si in cauza de fata, neintervenind elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
    In ceea ce priveste invocarea incalcarii principiului separatiei puterilor in stat, Curtea retine ca, in cauza, textul criticat nu contine dispozitii de natura sa duca la concluzia ca legiuitorul s-ar substitui instantelor judecatoresti in solutionarea litigiilor, asa cum se sustine in motivarea exceptiei.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si 21 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2002 privind unele masuri de urmarire a executarii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societatilor comerciale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 506/2002, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Asociatia "Programul Actiunii Salariatilor" INDAGRARA - S.A. in Dosarul nr. 1.233/2002 al Tribunalului Arad - Sectia comerciala si de contencios-administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 27 aprilie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta