DECIZIE   Nr. 188 din 6 martie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 80 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 257 din 17 aprilie 2007

Ioan Vida                               -  preşedinte

Nicolae Cochinescu              -  judecător

Aspazia Cojocaru                  -  judecător

Kozsokar Gabor                    -  judecător

Acsinte Gaspar                     -  judecător

Petre Ninosu                         -  judecător

Ion Predescu                         -  judecător

Şerban Viorel Stănoiu          -  judecător

Ion Tiucă                               -  procuror

Patricia Marilena Ionea        -   magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Doina Doandeş în Dosarul nr. 5.300/90/2006 (nr. vechi 2.632/CV/2006) al Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu a motivat în ce mod textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea nr. 80 din 27 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 5.300/90/2006 (nr. vechi 2.632/C V/2006), Tribunalul Vâlcea - Secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Doina Doandeş cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de stabilire a pensiei.

In motivarea excepţiei autorul acesteia susţine că art. 80 din Legea nr. 19/2000 a fost „modificat şi completat în defavoarea oamenilor muncii, a pensionarilor care au cotizat timp de 40 de ani la bugetul statului român". Consideră că pensia ce i s-a stabilit este prea mică. In final solicită verificarea respectării Constituţiei la adoptarea legilor nr. 108/1990, nr. 42/1990, nr. 189/2000 şi nr. 309/2002 în raport cu art. 1, 16, 31, 52 şi 154 din Constituţie.

Tribunalul Vâlcea - Secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia ridicată nu este întemeiată, întrucât dispoziţiile art. 80 din Legea nr. 19/2000 nu aduc atingere normelor constituţionale invocate.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că art. 80 din Legea nr. 19/2000 nu este contrar art. 16 din Legea fundamentală, întrucât nu conţine nicio reglementare care să creeze o inegalitate pe criterii de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială, aplicându-se fără nicio discriminare tuturor persoanelor aflate în situaţie identică. Mai arată că prevederile art. 1, 31, 52 şi  154 din Constituţie nu au incidenţă în cauză.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 80 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare. In forma sa actuală, art. 80 prevede:

„(1) Valoarea unui punct de pensie se stabileşte prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Aceasta se determină prin actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fiecărui an cu cel puţin rata inflaţiei, prognozata pentru anul bugetar următor de instituţia cu atribuţii în domeniu.

(2) In raport cu evoluţia indicatorilor macroeconomici şi cu resursele financiare, valoarea punctului de pensie, stabilită conform prevederilor alin. (1), poate fi majorată prin legile de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat.

(3)  Valoarea punctului de pensie, determinată conform prevederilor alin. (1) sau (2), nu poate fi mai mică de 30% şi mai mare de 50% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat."

Potrivit încheierii de sesizare, autorul excepţiei consideră că textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi constituţionale: art. 1 privind statul român, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 31 referitor la dreptul la informaţie, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 154 privind conflictul temporar de legi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu motivează în ce mod textul de lege criticat ar contraveni dispoziţiilor constituţionale invocate, ci îşi exprimă doar nemulţumirea pentru faptul că modul de stabilire a punctului de pensie îi este defavorabil, rezultând un cuantum mic al pensiei. Această problemă nu reprezintă, însă, o chestiune de constituţionalitate, ci un aspect ce ţine de politica pe care legiuitorul a înţeles să o adopte în domeniu şi pe care Curtea, potrivit competenţelor sale, nu o poate cenzura.

De altfel, Curtea observă că, de fapt, în notele scrise ale autorului excepţiei, acesta invocă dispoziţiile art. 1, 16, 31, 52 şi 154 din Constituţie atunci când solicită verificarea constituţionalităţii adoptării legilor nr. 108/1990, nr. 42/1990, nr. 189/2000 şi nr. 309/2002, însă Tribunalul Vâlcea nu s-a referit şi la aceste acte normative în încheierea prin care a sesizat Curtea.

Prin urmare, având în vedere aceste aspecte şi dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate", Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA   CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Doina Doandeş în Dosarul nr. 5.300/90/2006 (nr. vechi 2.632/CV/2006) al Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea