DECIZIE Nr.
186 din 6 martie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (7) din Legea nr. 50/1991
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 275 din 25 aprilie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu -
judecător
Ion Predescu -
judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă -
procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (61) din Legea nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Radu" - S.R.L. din laşi în Dosarul nr.
4.148/45/2006 (număr în format vechi 4.148/2006) al Curţii de Apel laşi -
Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate
ridicate, întrucât apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin
prevederilor constituţionale invocate ca fiind încălcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 20 noiembrie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 4.148/45/2006 (număr în format vechi 4.148/2006), Curtea de Apel
Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6
alin. (61) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Radu" - S.R.L. din laşi într-o cauză de contencios
administrativ având ca obiect anularea unui act
administrativ.
In motivarea excepţiei se
susţine că aceste prevederi de lege, prin caracterul lor „ultimativ",
precum şi prin „împrejurarea că prelungirea autorizaţiei se poate realiza doar
o singură dată, fără a distinge şi asupra unor situaţii care nu implică vreo
culpă din partea beneficiarului, sunt de natură să pericliteze dreptul de
proprietate a cărui constituire a fost autorizată", ceea ce contravine
art. 44 şi 45 din Constituţie.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios
administrativ şi fiscal apreciază că articolul de
lege criticat este constituţional, neafectând dreptul de proprietate sau
dreptul de liberă iniţiativă, iar prelungirea valabilităţii autorizaţiei doar o
singură dată are drept scop asigurarea disciplinei în construcţii.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 6 alin. (61) din Legea nr. 50/1991, devenit art. 7 alin. (7) ca urmare a
republicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, sunt
constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate
la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate,
în formularea autorului acesteia,
îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (61) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcţii. Curtea constată că, în urma republicării legii în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, textele au fost renumerotate, astfel
că art. 6 alin. (61)
a devenit art. 7 alin. (7), cu un cuprins identic. In consecinţă, prin prezenta
decizie Curtea se va pronunţa cu privire la constituţionalitatea acestui din
urmă text de lege, care prevede: „(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul justificat
în care lucrările de construcţii nu pot fi începute ori nu pot fi executate
integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autorităţii emitente
prelungirea valabilităţii autorizaţiei cu cel puţin 15 zile înaintea expirării
acesteia. Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se poate acorda o singură dată
şi pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni." Alin. (6) la care se face trimitere prevede că „(6) Neînceperea lucrărilor ori
nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea
valabilităţii autorizaţiei, fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii de
construire. In situaţia în care caracteristicile nu se schimbă faţă de
autorizaţia iniţială, se va putea emite o nouă autorizaţie de construire, fără
a fi necesar un nou certificat de urbanism".
In opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat
încalcă prevederile constituţionale ale art. 44 - Dreptul de proprietate
privată şi art. 45 - Libertatea economică.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea reţine următoarele:
Articolul 7 din Legea nr. 50/1991 a mai făcut obiectul
controlului de constituţionalitate prin raportare la art. 44 şi 45 din
Constituţie şi Curtea, prin numeroase decizii, respingând excepţia, a constatat
că acesta este constituţional.
Astfel, în legătură cu susţinerile referitoare la
încălcarea art. 44 din Constituţie, de exemplu, prin Decizia Curţii
Constituţionale nr. 409 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
709 din 5 august 2005, s-a statuat că dispoziţiile Legii nr. 50/1991, referitoare
la obligaţia obţinerii unor autorizaţii pentru executarea construcţiilor de
către titularul dreptului de proprietate privată, respectiv răspunderea şi
sancţiunile corespunzătoare în cazul nerespectării acestor obligaţii, sunt în
sensul prevederilor constituţionale menţionate, care permit stabilirea prin
lege a unor limitări sau îngrădiri, fără însă ca prin acestea să fie anihilat
complet dreptul de proprietate, precum şi că obligaţia obţinerii autorizaţiei
de construcţie are drept scop prevenirea consecinţelor negative în cazul unor
construcţii necorespunzătoare.
De asemenea, cu privire la susţinerile constând în
încălcarea art. 45 din Constituţie referitor la Libertatea economică, de
exemplu, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 4 din 18 ianuarie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 23 martie 2005 s-a statuat că „reglementarea
restrictivă prin Legea nr. 50/1991 a autorizării executării lucrărilor de
construcţii este justificată de interesul public în domeniu. Amplasarea,
proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor sunt operaţiuni care
trebuie să respecte planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi
anumite standarde de calitate şi siguranţă".
Considerentele care au justificat adoptarea soluţiei de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate prin deciziile menţionate îşi
menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente
noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe.
Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 7 alin. (7) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Radu" - S.R.L. din laşi în Dosarul nr. 4.148/45/2006 (număr în format
vechi 4.148/2006) al Curţii de Apel laşi - Secţia contencios administrativ şi
fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu