DECIZIE   Nr. 183 din 29 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. 2, art. 181 si ale art. 75 lit. a) din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 345 din 25 aprilie 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Aspazia Cojocaru        - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Marinela Minca          - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. 2, art. 181 si ale art. 75 lit. a) din Codul penal, exceptie ridicata de Vergil Catana in Dosarul nr. 5.534/2004 al Judecatoriei Calarasi.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece prevederile legale criticate nu aduc atingere dispozitiilor constitutionale invocate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 16 decembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 5.534/2004, Judecatoria Calarasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 180 alin. 2, art. 181 si ale art. 75 lit. a) din Codul penal.
    Exceptia a fost ridicata de partea vatamata Vergil Catana in dosarul cu numarul de mai sus, avand drept obiect solutionarea unei plangeri formulate impotriva solutiei de neincepere a urmaririi penale dispuse de procuror.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca, in speta dedusa judecatii, dispozitiile legale criticate au fost aplicate discretionar de catre organele de urmarire penala, de vreme ce la dosar exista doua certificate medico-legale care pot determina incadrarea juridica a faptei cercetate, atat in infractiunea prevazuta de art. 180 alin. 2 din Codul penal, cat si in infractiunea prevazuta de art. 181 din Codul penal. Prin urmare, textele legale supuse controlului de contencios constitutional nu au putere de lege si nu sunt respectate in mod obligatoriu de procurori, care, potrivit Legii fundamentale, reprezinta interesele fundamentale ale societatii.
    In esenta, critica autorului exceptiei se fundamenteaza insa pe aspecte care tin de aplicarea legii si de interpretarea probelor existente la dosarul cauzei.
    Judecatoria Calarasi opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate nu aduc atingere in nici un fel principiului egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice. De asemenea, respectarea legii este o obligatie fundamentala, de indeplinirea careia depinde afirmarea libertatii si demnitatii fiecarui cetatean. Toate normele de drept trebuie sa fie conforme Constitutiei, care asigura astfel structurarea lor in sistem. Structura piramidala a sistemului juridic este data si de relatia dintre lege si actele normative subordonate legii, dar elementul esential din care rezulta si aceasta din urma relatie este Constitutia. Or, prevederile legale criticate nu contin nici o dispozitie care sa scindeze acest sistem.
    Totodata, potrivit art. 124 alin. (1) din Constitutie, Justitia se infaptuieste in numele legii. Judecatorii, in activitatea lor de solutionare a cererilor de chemare in judecata aflate pe rolul instantelor, stabilesc mai intai situatia de fapt, determina legea aplicabila la aceasta stare de fapt, dupa care interpreteaza norma respectiva, determinand implicatiile juridice ale starii de fapt constatate. Faptul ca procurorii au incadrat fapta savarsita de invinuiti intr-o anumita norma juridica nu este de natura a justifica ideea ca a fost incalcata legea de catre acestia, partea vatamata, in cazul in care este nemultumita de solutia adoptata, are posibilitatea legala de a ataca actele indeplinite de procurori si ulterior hotararea judecatoreasca.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece prevederile legale criticate nu aduc atingere dispozitiilor fundamentale invocate. Faptul ca solutia data intr-un proces penal nu corespunde asteptarilor uneia dintre parti nu inseamna ca dispozitiile legii au fost incalcate ori ca sunt neconstitutionale. Afirmatia autorului exceptiei potrivit careia nu a avut dreptul la un proces echitabil, iar procurorii care au instrumentat cazul au incalcat legea si au pronuntat solutii conform interesului lor personal nu poate fi primita, intrucat, potrivit Legii fundamentale, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor si, totodata, procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic.
    Organele de urmarire penala si instantele de judecata sunt obligate sa aiba rol activ in desfasurarea procesului penal. Aceasta presupune sa se determine legea aplicata la o stare de fapt, interpretarea normelor juridice, incadrarea juridica a faptei, precum si elaborarea actului ce concretizeaza solutia data cazului concret, pe baza probelor administrate.
    De altfel, autorul exceptiei, nemultumit de solutia pronuntata, motiveaza incalcarea textelor constitutionale mentionate, prin invocarea modalitatii de aplicare a textelor de lege din Codul penal, precum si a modului de interpretare a acestora, fapt care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excede atributiei de control constitutional al legilor sau ordonantelor.
    Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece prevederile legale criticate nu creeaza privilegii sau discriminari. De asemenea, art. 1 alin. (5) si art. 124 din Constitutie nu sunt pertinente in solutionarea cauzei.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece stabilirea prin lege a imprejurarilor care constituie circumstante agravante si incriminarea faptelor de lovire si vatamare corporala nu incalca sub nici un aspect principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor, intrucat nu implica un regim diferit pentru persoane aflate in aceeasi situatie.
    De asemenea, legiuitorul a optat ca savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna sa constituie o circumstanta agravanta, iar faptele care aduc atingere integritatii corporale a persoanei sa fie sanctionate ca infractiuni. Aceasta selectie se bazeaza pe gradul de pericol social al infractiunilor, precum si pe alte ratiuni de politica penala, in concordanta cu principiile si dispozitiile Constitutiei.
    Dispozitiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala nu au incidenta in cauza.
    De altfel, in realitate, critica de neconstitutionalitate priveste aplicarea dispozitiilor legale criticate, aspect care urmeaza a fi solutionat de instanta de judecata, si nu de Curtea Constitutionala.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 180 alin. 2, art. 181 si ale art. 75 lit. a) din Codul penal, care au urmatorul continut:
    Art. 180 alin. 2: Lovirea sau alte violente
    "Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. [...]"
    Art. 181: Vatamarea corporala
    "Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
    Fapta prevazuta la alin. 1 savarsita asupra membrilor familiei se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
    Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul faptelor prevazute la alin. 1^1 actiunea penala se pune in miscare si din oficiu.
    Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu."
    Art. 75 lit. a): Circumstante agravante
    "Urmatoarele imprejurari constituie circumstante agravante:
    a) savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la obligativitatea respectarii Constitutiei si a legilor, ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii, ale art. 124 referitoare la Infaptuirea justitiei si ale art. 131 referitoare la Rolul Ministerului Public.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca problema ridicata de autorul exceptiei nu priveste, in realitate, constitutionalitatea dispozitiilor legale la care se refera acesta, ci modul de aplicare a lor.
    Astfel, autorul exceptiei sustine ca, desi prin fapta prin care un numar de trei faptuitori i-au provocat vatamari corporale pentru vindecarea carora a avut nevoie de ingrijiri medicale timp de 23 de zile se incadreaza in prevederile art. 181, cu aplicarea art. 75 lit. a) din Codul penal, parchetul, luand in considerare un act medico-legal potrivit caruia partii vatamate i-au fost necesare pentru vindecare un numar de 17 - 18 zile de ingrijiri medicale, a incadrat aceasta fapta in prevederile art. 180 alin. 2 din Codul penal, incalcand in felul acesta dispozitiile din Constitutie. Din aceasta motivare, rezulta ca autorul exceptiei solicita Curtii Constitutionale sa sanctioneze organul de urmarire penala pentru pronuntarea unei solutii care, in opinia sa, este nelegala si netemeinica, incercand sa converteasca astfel controlul de contencios constitutional intr-un control judiciar chemat sa infaptuiasca un act de justitie. Or, potrivit art. 124 alin. (1) si art. 126 alin. (1) din Constitutie, "Justitia se infaptuieste in numele legii" si "se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege". Curtea Constitutionala nu face parte din autoritatea judecatoreasca, ci este unica autoritate de jurisdictie constitutionala, care asigura, printre altele, pe calea exceptiei, controlul legilor sau ordonantelor ori dispozitiilor dintr-o lege sau ordonanta in vigoare, care incalca dispozitiile sau principiile Legii fundamentale si nicidecum pe cele ale celorlalte acte normative.
    Avand in vedere ca problemele de aplicare a legii nu sunt de resortul contenciosului constitutional si ca in sustinerea exceptiei nu se reclama contrarietatea dispozitiilor legale atacate cu prevederile Legii fundamentale, Curtea constata ca exceptia este inadmisibila.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 alin. 2, ale art. 181 si ale art. 75 lit. a) din Codul penal, exceptie ridicata de Vergil Catana in Dosarul nr. 5.534/2004 al Judecatoriei Calarasi.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 29 martie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru