Decizia Nr.172 din 28.03.2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (2)-(5) şi art. 77 alin. (2)-(4) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 328 din 06 iunie 2013

Augustin Zegrean	- preşedinte
Aspazia Cojocaru	- judecător
Acsinte Gaspar	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Ion Predescu	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Oana Cristina Puică	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (2)-(5) şi art. 77 alin. (2)-(4) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Cristian Florin Ciobanu în Dosarul nr. 493/175/2012 al Judecătoriei Aiud şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.305D/2012.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Cauza este în stare de judecată.Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 8 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 493/175/2012, Judecătoria Aiud a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (2)-(5) şi art. 77 alin. (2)-(4) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.Excepţia a fost ridicată de Cristian Florin Ciobanu cu ocazia soluţionării contestaţiei împotriva unei încheieri a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 73 alin. (2)-(5) şi art. 77 alin. (2)-(4) din Legea nr. 275/2006 încalcă egalitatea în drepturi, condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, dreptul la un proces echitabil, principiul legalităţii pedepsei şi dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori, întrucât din comisia care aplică sancţiuni disciplinare persoanelor private de libertate, respectiv din cea care analizează oportunitatea liberării condiţionate fac parte persoane necalificate corespunzător, care nu au studii juridice, dar care, prin atribuţiile avute în sfera juridică, schimbă destinul persoanelor condamnate. Consideră că doar specialiştii în domeniul dreptului ar trebui să emită hotărâri cu caracter sancţionator, având în vedere că sancţiunile disciplinare pot avea ca efect amânarea liberării condiţionate.Judecătoria Aiud apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei. Arată, în acest sens, că hotărârile comisiei de disciplină sunt supuse controlului judecătoresc, iar liberarea condiţionată este decisă tot de instanţa de judecată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 68/2008, nr. 290/2010 şi nr. 474/2011, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 73 alin. (2)-(5) şi art. 77 alin. (2)-(4) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, modificate prin Legea nr. 83/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 19 mai 2010. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

– Art. 73 alin. (2)-(5): „(2) Comisia de disciplină este formată din directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, în calitate de preşedinte, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială şi un supraveghetor ales anual de ceilalţi supraveghetori, în calitate de membri.
(3) Directorul penitenciarului desemnează, în termen de 24 de ore de la sesizarea comisiei de disciplină, o persoană din cadrul personalului penitenciarului, alta decât un supraveghetor, să efectueze cercetarea prealabilă. În termen de 5 zile, persoana desemnată prezintă comisiei de disciplină rezultatele cercetării prealabile.(4) Comisia de disciplină, după ascultarea persoanei condamnate şi a oricărei alte persoane care are cunoştinţă despre împrejurările în care a fost săvârşită fapta, aplică prin hotărâre scrisă una dintre sancţiunile disciplinare sau, după caz, clasează dosarul de cercetare disciplinară. (5) La stabilirea sancţiunii disciplinare se ţine seama de gravitatea abaterii, de persoana condamnatului, de abaterile disciplinare săvârşite anterior, de atitudinea persoanei condamnate după săvârşirea abaterii şi în timpul procedurii disciplinare.“;

– Art. 77 alin. (2)-(4): „(2) O comisie formată din director, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială, consilierul de probaţiune, medicul penitenciarului, un lucrător în cadrul serviciului producţie, cu participarea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în calitate de preşedinte, propune liberarea condiţionată ţinând seama de fracţiunea din pedeapsă efectiv executată şi de partea din durata pedepsei care este considerată ca executată pe baza muncii prestate, de conduita persoanei condamnate şi de eforturile acesteia pentru reintegrarea socială, în special în cadrul activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale, de responsabilităţile încredinţate, de recompensele acordate, de sancţiunile disciplinare aplicate şi de antecedentele sale penale. (3) Propunerea comisiei de admitere a liberării condiţionate, cuprinsă într-un proces-verbal motivat, împreună cu documentele care atestă menţiunile cuprinse în procesul-verbal, se înaintează judecătoriei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere şi se comunică persoanei condamnate.(4) În cazul în care comisia constată că persoana condamnată nu întruneşte condiţiile pentru a fi liberată condiţionat, în procesul-verbal întocmit potrivit alin. (3) fixează un termen pentru reexaminarea situaţiei acesteia, care nu poate fi mai mare de un an. Totodată, comisia comunică procesul-verbal persoanei condamnate şi îi aduce la cunoştinţă acesteia, sub semnătură, că se poate adresa direct instanţei cu cerere de liberare condiţionată.“În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, precum şi ale art. 20 alin. (2) referitor la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 7 privind legalitatea pedepsei din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 4 referitor la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori din Protocolul nr. 7 la Convenţie şi ale art. 14 privind dreptul la un proces echitabil din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 73 alin. (2)-(5) şi art. 77 alin. (2)-(4) din Legea nr. 275/2006 nu aduc nicio atingere prevederilor art. 16 din Constituţie. Astfel, textele de lege criticate, care reglementează componenţa comisiei de disciplină din cadrul penitenciarului şi procedura disciplinară, respectiv componenţa comisiei care propune liberarea condiţionată şi procedura de acordare a acesteia, se circumscriu celei de-a treia faze a procesului penal, şi anume fazei de executare. Prin urmare, cadrul de reglementare vizează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existenţa vinovăţiei în materie penală. Aşa fiind, aspectele criticate de autorul excepţiei excedează procedurii penale speciale care guvernează numai fazele de urmărire penală şi de judecată, deoarece situaţia juridică a condamnatului nu este identică cu cea a făptuitorului, învinuitului ori cu cea a inculpatului. Curtea a statuat în repetate rânduri, în jurisprudenţa sa, că principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite, tratamentul nu poate fi decât diferit. Dispoziţiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor art. 124 din Constituţie ce consacră unicitatea, egalitatea şi imparţialitatea justiţiei, atât timp cât regulile pe care le instituie se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţii identice sau similare. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin textele de lege ce fac obiectul excepţiei, a art. 53 din Legea fundamentală, aceasta nu poate fi reţinută, prevederile constituţionale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care, însă, nu s-a constatat. În fine, referitor la invocarea, ca temei al excepţiei de neconstituţionalitate, a prevederilor art. 6 şi 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenţie şi ale art. 14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât ipoteza normativă a acestora nu are aplicabilitate cu privire la faza executării pedepsei. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristian Florin Ciobanu în Dosarul nr. 493/175/2012 al Judecătoriei Aiud şi constată că dispoziţiile art. 73 alin. (2)-(5) şi art. 77 alin. (2)-(4) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Aiud şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 martie 2013. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică