Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Ionuţ Răzvan Budulac în Dosarul nr. 17.254/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 din Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.329D/2016.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.343D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Societatea Hobby House Movers - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 9.059/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 din Bucureşti - Secţia civilă.4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 1.343D/2016 la Dosarul nr. 1.329D/2016.6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.343D/2016 la Dosarul nr. 1.329D/2016, care este primul înregistrat.7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta menţionează jurisprudenţa relevantă a instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014 şi Decizia nr. 143 din 10 martie 2016.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin Sentinţa civilă nr. 8.957 din 30 iunie 2016 şi Încheierea din 14 iulie 2016, pronunţate în dosarele nr. 9.059/300/2016 şi nr. 17.254/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 din Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Ionuţ Răzvan Budulac şi de Societatea Hobby House Movers - S.R.L. din Bucureşti în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare.9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că ordonanţa de urgenţă a Guvernului este neconstituţională, întrucât statul român, prin intermediul executivului, emite o ordonanţă de urgenţă prin care impune un fel de tranzacţie ce reglementează eşalonarea plăţii sumelor de bani datorate de statul român în baza unor hotărâri judecătoreşti, prin care s-a statuat nelegalitatea încasării taxei pe poluare pentru autovehicule. Prin felul în care este edictat textul legal, se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, fiind, de altfel, şi vădit discriminatoriu, în ipoteza în care s-ar aprecia că singura opţiune a titularului unei creanţe izvorâte dintr-o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus restituirea taxei pe poluare ar fi acceptarea unei eşalonări a plăţii pentru o perioadă de 5 ani de zile.10. Statul nu refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, dar, prin modalitatea de impunere a unui termen de plată, prin obligarea acceptării de către titularii creanţelor a unei eşalonări a plăţii pentru o perioadă de 5 ani, puterea executivă s-a ridicat mai presus de puterea judecătorească. De altfel, executarea silită reprezintă excepţia de la regula executării unei hotărâri judecătoreşti. Astfel, orice hotărâre judecătorească susceptibilă de a fi executată, de principiu, se execută de bunăvoie de către debitor, iar numai în ipoteza neexecutării sale creditorul poate apela la executarea silită - a doua fază a procesului civil. Executarea silită, făcând parte din procesul civil, trebuie să se desfăşoare într-un termen rezonabil.11. Titularii creanţelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, îşi vor putea recupera sumele de bani în termen de 5 ani, câte 20% pe an, pe cale de consecinţă, art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 devine ineficace/inaplicabil, titularilor de creanţe prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, devenite executorii ulterior datei de 31 decembrie 2015.12. Câtă vreme toate hotărârile judecătoreşti, prin intermediul cărora s-a dispus restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, au avut la bază încălcarea/constatarea încălcării dreptului Uniunii Europene, încălcare statuată în repetate rânduri de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, rezultă, implicit, că şi restituirea respectivelor taxe printr-o eşalonare impusă pe o perioadă de 5 ani contravine dreptului unional.13. De altfel, ilegalitatea art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, prin raportarea la tratat, a fost recent constatată de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, prin Hotărârea din 30 iunie 2016, pronunţată în Cauza C-288/14 - Silvia Ciup împotriva Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Timiş - Direcţia Regională a Finanţelor Publice Timişoara.14. Judecătoria Sectorului 2 din Bucureşti - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Aceasta menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014.15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.16. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, menţionând jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009, Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, Decizia nr. 353 din 22 martie 2011, Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 şi Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015.17. Referitor la dispoziţiile art. 16 din Constituţie, Guvernul consideră că acestea nu pot fi invocate în ceea ce priveşte o eventuală inegalitate de tratament între stat şi cetăţeni, textul legii fundamentale garantând doar egalitatea în drepturi a cetăţenilor.18. Avocatul Poporului apreciază, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 1.329D/2016, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, arătând că îşi menţine argumentele reţinute de instanţa de contencios constituţional în deciziile nr. 676 din 13 noiembrie 2014, nr. 705 din 27 noiembrie 2014, nr. 133 din 10 martie 2015 şi nr. 477 din 18 iunie 2015.19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2015, cu modificările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins: „(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.(2) Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) se soluţionează, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administraţia Fondului pentru Mediu, după caz.(3) Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2).(4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(5) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.(6) Procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi al ministrului finanţelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).(7) Plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6)."22. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, în art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi în art. 148 alin. (2) privind integrarea europeană. 23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra textului de lege criticat prin mai multe decizii, dintre care reţine Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015, Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, Decizia nr. 352 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 17 iulie 2015 sau Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 14 decembrie 2015. 24. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat, legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, ci stabileşte anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, şi, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor (a se vedea Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, menţionată mai sus, paragraful 43). 25. Referitor la pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie, din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce priveşte tratamentul juridic diferit aplicat aceleiaşi categorii de persoane, Curtea a reţinut că această diferenţă se justifică în mod obiectiv şi rezonabil, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 urmăreşte un scop legitim - menţinerea echilibrului bugetar şi respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecţiei mediului, şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Ca atare, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic (a se vedea Decizia nr. 133 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, paragraful 24). 26. Cât priveşte încălcarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, Curtea a reţinut că procesul civil parcurge două faze: judecata şi executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului sau al altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că executarea unei hotărâri, indiferent de instanţa care a pronunţat-o, trebuie considerată ca parte integrantă a procesului, în sensul art. 6 din Convenţie, iar în ipoteza în care autorităţile sunt obligate să acţioneze în vederea executării unei hotărâri judecătoreşti şi manifestă abstenţiune, această conduită este apreciată ca angajând răspunderea statului, în condiţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţie, obligaţia statului de a asigura celeritatea procedurilor judiciare fiind una de rezultat (Hotărârea din 29 august 1996, pronunţată în Cauza Di Pede împotriva Italiei, paragrafele 20-24, Hotărârea din 26 septembrie 1996, pronunţată în Cauza Zappia împotriva Italiei, paragrafele 16-20, şi Hotărârea din 19 martie 1997, pronunţată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 40). Prin Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunţată în Cauza Ruianu împotriva României, paragraful 65, Curtea europeană a reţinut că dreptul la justiţie, garantat de art. 6 din Convenţie, protejează în egală măsură şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii, care, într-un stat ce respectă preeminenţa dreptului, nu pot rămâne fără efect în defavoarea uneia dintre părţi. Prin urmare, executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp. În ceea ce priveşte modalitatea de executare, Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată (Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, paragrafele 36-39). Astfel, legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eşalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt şi prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-şi executa creanţa. 27. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat, la data de 30 iunie 2016, hotărârile din cauzele C288/14 Silvia Ciup împotriva Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Timiş - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, şi C-200/14 Silvia Georgiana Câmpean împotriva Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului Mediaş, devenită Serviciul Fiscal Municipal Mediaş, şi a Administraţiei Fondului pentru Mediu, în care s-a reţinut, în dispozitive, că: „Principiul efectivităţii trebuie interpretat în sensul că se opune unui sistem de rambursare a sumelor datorate în temeiul dreptului Uniunii şi al căror cuantum a fost constatat prin decizii judecătoreşti executorii precum sistemul în discuţie în litigiul principal, care prevede o eşalonare pe cinci ani a rambursării acestor sume şi care condiţionează executarea unor astfel de decizii de disponibilitatea fondurilor încasate în temeiul unei alte taxe, fără ca justiţiabilul să dispună de posibilitatea de a constrânge autorităţile publice să îşi îndeplinească obligaţiile dacă acestea nu şi le îndeplinesc de bunăvoie." Cerinţele rezultate din aceste hotărâri nu au, însă, relevanţă constituţională, ele ţinând de obligaţia legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, astfel încât nu poate fi reţinută nici critica referitoare la încălcarea art. 148 alin. (2) din Constituţie. 28. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (3), precum şi a art. 148 alin. (2) din Constituţie. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ionuţ Răzvan Budulac şi de Societatea Hobby House Movers - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 17.254/300/2016, respectiv Dosarul nr. 9.059/300/2016 ale Judecătoriei Sectorului 2 din Bucureşti - Secţia civilă şi constată că prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 din Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae