DECIZIE Nr.
170 din 13 aprilie 2007
pentru publicarea in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a Hotararii arbitrale din 12 aprilie
2007 privind stabilirea formei finale a Metodologiei avand ca obiect utilizarea
prin radiodifuzare a operelor muzicale de catre organismele de televiziune
ACT EMIS DE:
OFICIUL ROMAN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 278 din 25 aprilie 2007
Avand în vedere dispoziţiile
art. 1312 alin. (8)
şi ale art. 133 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi
drepturile conexe, cu modificările şi completările
ulterioare,
în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi ale art. 7 din
Hotărarea Guvernului nr.
401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările
necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Roman
pentru Drepturile de Autor,
directorul general adjunct al Oficiului Roman pentru
Drepturile de Autor emite următoarea decizie:
Art. 1. - Se publică în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Hotărarea arbitrală din 12 aprilie 2007 privind
stabilirea formei finale a Metodologiei avand ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de
către organismele de televiziune.
Art. 2. - Se desemnează organismul de gestiune Uniunea
Compozitorilor şi Muzicologilor din Romania - Asociaţia pentru Drepturile de Autor (UCMR-ADA) cu sediul în municipiul Bucureşti, Calea
Victoriei nr. 141, sectorul 1, drept colector al remuneraţiilor cuvenite
titularilor de drepturi de autor pentru utilizarea prin radiodifuzare a
operelor muzicale de către organismele de televiziune stabilite prin hotărarea arbitrală menţionată la art. 1.
Art. 3. - Prezenta decizie intră în vigoare la data
publicării în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Directorul general adjunct al Oficiului Roman pentru
Drepturile de Autor,
Eugen Vasiliu
OFICIUL ROMAN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
CORPUL DE ARBITRI
HOTĂRAREA ARBITRALA din 12 aprilie 2007
privind stabilirea formei finale a Metodologiei
avand ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către
organismele de televiziune
Completul de arbitri:
- Otilia Calmuschi
- Flavius Baias
- Adrian Vasiliu
- Mihai Tănăsescu
- Gheorghe Gheorghiu
Avand în vedere Cererea formulată de Asociaţia Romană
de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), înregistrată la Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (O.R.D.A.) cu nr. 1.396/2007, cu sediul
în municipiul Bucureşti, intrarea V. Eftimiu nr. 5-7, ap. 58, sectorul 1, prin care se solicită
organizarea arbitrajului în relaţia cu Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor
din Romania - Asociaţia pentru Drepturile de Autor (UCMR-ADA)
pentru stabilirea formei finale a Metodologiei
privind utilizarea prin radiodifuziune a operelor muzicale de către organismele
de televiziune,
ţinand seama de înscrisurile depuse de părţi pe durata
arbitrajului, de dezbaterile şi concluziile părţilor,
COMPLETUL DE ARBITRI
CONSTATĂ:
Urmare solicitării ARCA, prin Decizia nr. 299/2006 a
directorului general al O.R.D.A. s-a constituit Comisia pentru negocierea
metodologiei privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către
organismele de televiziune, formată din reprezentanţi ai UCMR-ADA, pe de o
parte, şi ai ARCA, S.C. PRO TV - S.A., S.C. TV ANTENA 1 - S.A., S.C. Amerom
Television - S.R.L. şi SRTV, pe de altă parte.
ARCA a depus o propunere de metodologie, însuşită de
ceilalţi utilizatori, mai puţin SRTV, ataşată ca anexă la decizia ORDA.
Intrucat negocierile nu au avut loc în mod efectiv, s-a
solicitat constituirea completului de arbitraj, invocandu-se totodată de către
ARCA şi ceilalţi utilizatori excepţia inadmisibilităţii formulării de către
UCMR-ADA a unei propuneri de metodologie în timpul arbitrajului.
Completul de arbitri constată că sunt întrunite
condiţiile legale pentru realizarea arbitrajului potrivit Legii nr. 8/1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările
ulterioare, aspect necontestat de către părţile implicate, context în care va
proceda la judecarea litigiului ivit, urmand ca, în prealabil, să se pronunţe
asupra excepţiei.
1. Referitor la excepţia inadmisibilităţii formulării
de către UCMR-ADA a unei propuneri de metodologie în timpul arbitrajului,
utilizatorii folosesc următoarele argumente:
- UCMR-ADA avea obligaţia legală de a depune o
metodologie în faza de negociere cu utilizatorii, în condiţiile art. 130 alin.
(1) lit. b) potrivit căruia organismele de gestiune colectivă au obligaţia să
elaboreze metodologii pentru domeniul lor de activitate, cuprinzand drepturile
patrimoniale cuvenite, ce trebuie negociate cu utilizatorii, în caz contrar
aplicandu-se sancţiunea decăderii din dreptul de a propune o metodologie în
faza arbitrajului. In completarea acestei afirmaţii se susţine că obiectul
litigiului supus arbitrajului nu se stabileşte în arbitraj, iar propunerea
metodologiei de către UCMR-ADA în faza arbitrajului ar fi informă, asemenea
unei cereri de chemare în judecată care s-ar formula direct în faţa instanţei,
şi nu prin cererea scrisă de chemare în judecată;
- ar fi încălcate dispoziţiile art. 129 alin. 6 C.
proc. civ., potrivit cărora în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra
cererii deduse judecăţii;
- UCMR-ADA avea obligaţia legală de a formula o
metodologie, potrivit art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
123/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de
autor şi drepturile conexe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
329/2006, care stabileşte că, „în termen de 30 de zile de la data intrării în
vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe, entităţile care au fost
implicate în negocieri pot iniţia procedurile pentru stabilirea unor noi
metodologii privind remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi şi au
obligaţia să trimită cate trei nominalizări pentru constituirea completului de
arbitraj prevăzut la art. 1384; pană la aprobarea metodologiilor negociate conform prevederilor
prezentei ordonanţe, se aplică metodologiile în vigoare".
In combaterea excepţiei, UCMR-ADA susţine că
utilizatorii desemnaţi prin decizie în comisia de negociere nu au fost în
măsură să îi prezinte un punct de vedere comun privitor la propunerea de
metodologie, fiind în imposibilitate de a le răspunde prin propunerea unei
metodologii.
Totodată susţine că, în conformitate cu art. 1312 alin. (7) din Legea nr. 8/1996,
stabilirea formei finale a metodologiilor reprezintă atributul exclusiv al
arbitrilor şi se consideră îndreptăţită să depună în faza arbitrajului o
propunere de metodologie şi să formuleze concluzii, susţinand că nu este
reglementată nicio cauză legală de decădere din drepturi în acest sens.
Completul de arbitri respinge
excepţia ca nefondată, avand în vedere următoarele considerente:
- în conformitate cu dispoziţiile art. 1312 alin. (7) din Legea nr. 8/1996, cu
modificările şi completările ulterioare, obiectul arbitrajului îl reprezintă
stabilirea formei finale a metodologiilor, ceea ce se poate realiza numai dacă
părţile au posibilitatea de a-şi prezenta pretenţiile, cererile, propunerile şi
apărările referitoare la forma finală a metodologiei. Singurul caz de decădere
din dreptul de a propune probe şi de a pune concluzii
este cel indicat de art. 1312 alin. (6) din
Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare (neplata în termen
a onorariului);
- a admite că procedura negocierii reprezintă o fază
de judecată în care părţile trebuie să îşi formuleze pretenţiile, sub
sancţiunea decăderii, înseamnă a admite că arbitrajul este o cale de atac la
faza negocierii, ceea ce nu a fost stabilit de legiuitor. Obiectul litigiului
dedus arbitrajului este indicat prin cererea de iniţiere a arbitrajului,
formulată de oricare dintre părţi, urmare eşuării negocierilor, arbitrii fiind
obligaţi de lege să stabilească metodologia. Investirea arbitrajului s-a făcut
tocmai în acest scop, principiul disponibilităţii nefiind aplicabil sub acest
aspect, în caz contrar arbitrajul fiind afectat în esenţa sa ori lipsit de
obiect;
- dispoziţiile art. III din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 123/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
329/2006, ca text tranzitoriu, acordă părţilor opţiunea de a iniţia procedura
arbitrajului după publicarea legii, iar nu obligativitatea, fapt pentru care
UCMR-ADA nu avea obligaţia legală nici să iniţieze procedura arbitrajului şi
nici să elaboreze altă metodologie în condiţiile în care la momentul publicării
acestei legi exista o metodologie stabilită prin Hotărarea arbitrală din 21
iunie 2005, valabilă pentru 3 ani.
2. Privitor la metodologia privind utilizarea prin
radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de televiziune
Se constată că, faţă de metodologia stabilită prin
Hotărarea arbitrală din 21 iunie 2005, ARCA solicită modificări privind:
- baza de calcul, care s-ar constitui din veniturile
obţinute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriul muzical
protejat, din care se scad: TVA, taxa pentru publicitatea la băuturi alcoolice,
contribuţia la fondul cinematografic naţional şi orice alte taxe către bugetul
de stat şi local; pentru societăţile publice de televiziune se scad şi alocaţiile
bugetare;
- procentul aplicabil bazei de calcul, care ar trebui să fie de 1,2%, corespunzător unei ponderi de 100% a
utilizării repertoriului de opere muzicale gestionat colectiv, cu reducerea
procentului proporţional pentru ponderi de utilizare inferioare.
SRTV solicita, în faza arbitrajului, menţinerea
procentului de 2% din baza de calcul constituită din acele venituri (taxa
pentru serviciul public de televiziune şi/sau publicitate) obţinute din
activitatea de radiodifuzare care corespunde proporţiei utilizării
repertoriului, iar, ca variantă alternativă, baza de calcul să fie determinată
prin stabilirea valorii forfetare în venituri a unei ore (minut) de emisie a
operei muzicale protejate, sub forma raportului dintre veniturile obţinute din
radiodifuzare şi timpul total de ore de emisie.
UCMR-ADA indica în propunerea
sa de metodologie următoarele modificări:
- baza de calcul să fie formată din toate veniturile
ce provin din activitatea de televiziune, cum ar fi: abonamente, publicitate,
anunţuri şi informaţii, barter, sponsorizări, subvenţii, numere suprataxabile,
concursuri şi jocuri, închirieri spaţiu emisie, autorizaţii de recepţie, alte
contribuţii financiare, venituri din asocieri etc; de asemenea, trebuie luate
în considerare veniturile societăţilor terţe, în special ale societăţilor de
producţie şi achiziţie de publicitate, dacă sunt încasate pentru activitatea de
radiodifuzare;
- procentul aplicabil trebuie apreciat diferenţiat, în
funcţie de tipul de televiziune şi de pondere, între 2% şi 10%, iar dacă
remuneraţia trimestrială este mai mică de 3.000 lei, se va acorda o remuneraţie
trimestrială forfetară de 3.000 lei, suma reactualizată potrivit indicelui de
inflaţie.
Ulterior, prin concluziile în faţa completului de
arbitraj, UCMR-ADA a arătat că este mulţumită de Hotărarea arbitrală din 21
iunie 2005.
Analizand întregul material probator, completul de
arbitri reţine următoarele:
Drepturile cuvenite autorilor pentru operele muzicale
radiodifuzate, gestionate colectiv prin UCMR-ADA, constituie drepturi legal
recunoscute şi remunerabile, în măsura folosirii.
Utilizatorii recunosc dreptul la remunerarea autorilor,
însă propun un cuantum mai redus faţă de cel stabilit prin Hotărarea arbitrală
din 21 iunie 2005, motivat de împrejurarea că ar fi survenit schimbări în
concepţia legiuitorului roman, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
123/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 329/2006, fiind
stabilită o altă modalitate de calcul, limitată la volumul radiodifuzării operelor
muzicale. De asemenea, sunt redate informaţiile din studii la nivel european
privitor la remunerarea autorilor de opere muzicale radiodifuzate care ar fi în
conformitate cu această solicitare.
Negocierea metodologiei la mai puţin de 3 ani de la
Hotărarea arbitrală din 21 iunie 2005 este justificată faţă de modificarea
dispoziţiilor legale în materie prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
123/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 329/2006. Conform
art. 1311 alin. (2)
în noua redactare, „Organismele de gestiune colectivă pot solicita de la
aceeaşi categorie de utilizatori remuneraţii forfetare sau procentuale,
raportate la veniturile obţinute de utilizatori din activitatea în cadrul
căreia se utilizează repertoriul, cum ar fi: radiodifuzare, retransmitere prin
cablu sau comunicare publică, ţinand cont de practica europeană privind
rezultatele negocierilor dintre utilizatori şi organismele de gestiune
colectivă. Pentru activitatea de radiodifuzare, remuneraţiile procentuale se
vor stabili diferenţiat, direct proporţional cu ponderea utilizării
repertoriului gestionat colectiv în această activitate, iar în lipsa
veniturilor, în funcţie de cheltuielile ocazionate de utilizare".
Acest text elimină procentele între 1% şi 10% stabilite
în vechea redactare şi introduce criteriul raportării la practica europeană în
materia negocierilor, iar dacă se aplică remuneraţii procentuale, stabilirea se
face diferenţiat, proporţional cu ponderea utilizării repertoriului utilizat colectiv în activitatea de radiodifuzare.
Completul de arbitri apreciază că faţă de modificarea
legii este posibilă negocierea metodologiei, sens în care se impune a se
stabili baza de calcul şi apoi remuneraţia cuvenită pentru radiodifuzarea
operelor muzicale.
a) Potrivit art. 1311 alin. (2) din lege, baza de calcul o constituie veniturile din
activitatea de radiodifuzare. Rezultă că se au în vedere veniturile din
întreaga activitate de radiodifuzare şi nu poate fi admisă o fragmentare a
bazei, în condiţiile în care legiuitorul nu a reglementat o asemenea ipoteză.
Veniturile sunt constituite din totalitatea surselor financiare care susţin
activitatea de radiodifuzare, indiferent dacă este vorba de abonamente,
sponsorizări, alocaţii, închirieri spaţiu emisiune, autorizaţii de recepţie,
alte contribuţii financiare etc, ori venituri provenite din asocieri sau alte
activităţi corelate cu cea de radiodifuzare, fără a fi luate în considerare
taxele aferente (TVA etc.) ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege. In
acest sens este şi definiţia venitului, dată de Eurostat în publicaţia AUVIS,
citată în raportul Ministerului Culturii din Danemarca: „Venitul total
(caştigul operaţional) din toate serviciile prestate de către transmiţătorul
radio/TV. Caştigul operaţional poate să includă încasări din taxele de licenţă
radio/TV, subvenţii publice, publicitate radio/TV, sponsorizări, teleshopping,
abonamente, încasări din exploatarea propriilor programe radio/TV sau alte
venituri, cum ar fi venituri din cedări de drepturi, brevete, mărci înregistrate
şi valori similare etc."
Cat priveşte veniturile unor terţi, îndeosebi ale
societăţilor de producţie şi achiziţie de publicitate, încasate în legătură cu
activitatea de radiodifuzare, acestea vor putea fi luate în considerare numai
dacă se va constata că există un transfer inechitabil, contrar uzanţelor
cinstite în raporturile comerciale, specifice domeniului respectiv, constatate
amiabil sau pe cale judiciară. Chiar şi în studiul menţionat (pct. 2.3
„Informaţii specifice pe ţări") se reţine că în majoritatea ţărilor există
o practică obişnuită a companiilor administrative de a trece o parte din taxele
colectate către alte companii care apoi fac plata propriu-zisă către
licenţiatori. Totuşi, completul de arbitri prezumă existenţa unor relaţii juridice
întemeiate pe buna-credinţă şi, pe cale de consecinţă, nu se pot include în
baza de calcul stabilită prin metodologie asemenea venituri. Acest aspect fiind
o situaţie de fapt, organismul de gestiune colectivă are căile legale de urmat
pentru a ataca eventualele convenţii inechitabile.
b) Remuneraţia cuvenită pentru radiodifuzarea operelor
muzicale trebuie să se facă avandu-se în vedere dispoziţiile art. 43 şi 71,
precum şi noile criterii stabilite de legiuitorul roman în art. 1311 alin. (2)
din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare: practica
europeană în materia negocierilor, iar dacă se aplică remuneraţii procentuale,
stabilirea se face diferenţiat, proporţional cu ponderea utilizării
repertoriului utilizat colectiv în activitatea de
radiodifuzare.
Din studiul elaborat de Ministerul Culturii din
Danemarca, referitor la practica negocierilor privind radiodifuzarea operelor
muzicale, studiu efectuat în 18 state din aria comunitară, se constată că
stabilirea remuneraţiei s-a realizat pe baza unor criterii diferenţiate. Mai
întai s-a avut în vedere natura comercială sau necomercială a difuzorului, după
care s-au luat în calcul elemente privind numărul de posturi, gradul de
adresabilitate, audienţa, segmentele de populaţie beneficiare, numărul de ore
de emisie şi altele, însă din toate aceste date şi criterii, neuniforme
temporal şi teritorial, cu grad de certitudine diferenţiat, autorii studiului
eschivandu-se să formuleze o concluzie, cu motivarea că o astfel de analiză nu
a făcut parte din sarcina lor (pct. 3.3 „Compararea datelor"). Tot din
practica europeană fac parte şi deciziile pronunţate de Curtea Europeană de
Justiţie, aşa cum au fost prezentate de părţi, sens în care completul de
arbitri le va avea în vedere la pronunţarea hotărarii.
Completul de arbitri constată că nu există pentru
Romania un studiu asemănător şi nici date selectate pe criterii, care să
permită o analiză comparată cu practica europeană. Totuşi, vor fi luate în
considerare datele statistice din ţările aflate într-o situaţie asemănătoare
Romaniei.
Pentru cel de-al doilea criteriu stabilit prin lege -
de calculare a remuneraţiei procentuale, diferenţiat, direct proporţional cu
ponderea utilizării repertoriului gestionat colectiv în activitatea de
radiodifuzare a operelor muzicale, iar în lipsa veniturilor, în funcţie de
cheltuielile ocazionate de utilizare -, completul de arbitri va proceda la
stabilirea remuneraţiei în funcţie de volumul efectiv de folosire a operelor
muzicale, criteriu echitabil atat pentru autori, cat şi pentru utilizatori.
In acest sens este corect a se stabili procentual
remuneraţia pentru folosirea operelor muzicale, legea nepermiţand o combinare
cu criteriul forfetar.
Pentru a determina remuneraţia procentuală, completul
de arbitri va avea în vedere manifestările de voinţă ale părţilor implicate,
care în baza principiului disponibilităţii au stabilit limitele arbitrajului;
remuneraţia nu va fi mai mică decat au oferit utilizatorii şi nici mai mare
decat a solicitat organismul de gestiune colectivă. Totodată, trebuie să se
ţină seama că prin hotărarea arbitrală anterioară s-a prevăzut un procent de 2%
din veniturile obţinute din activitatea de radiodifuzare, volumul
radiodifuzării operelor muzicale fiind de circa 15%, aspect necontestat de
părţi.
ARCA a propus un procent de 1,2% pentru situaţia
folosirii operelor de 100%, cu diminuarea procentului în funcţie de ponderea
folosirii, în timp ce UCMR-ADA a propus un procent de 13,33%, redus direct
proporţional cu ponderea utilizării. Prin hotărarea arbitrală anterioară, dacă
ponderea ar fi fost de 100%, procentul rezultat ar fi de 13,33%.
Completul de arbitri apreciază ca fiind echitabil un
procent de 9% pentru folosirea de 100%, cu ponderea corespunzătoare pentru o
folosinţă diminuată, după formula următoare: x = 9y/100, unde x reprezintă
remuneraţia cuvenită autorilor, calculată procentual, iar y este ponderea
radiodifuzării operelor muzicale de către fiecare utilizator, stabilită tot
procentual.
Spre exemplu, dacă un utilizator radiodifuzează opere
muzicale timp de 50% din întregul program de radiodifuzare, calculul se face în
modul următor:
x = 9 înmulţit cu 50 împărţit la 100 este egal cu 450
împărţit la 100 este egal cu 4,5.
In acest exemplu utilizatorul va datora organismului de gestiune colectivă 4,5% din baza de calcul, determinată potrivit
lit. a) de mai sus.
FAŢĂ DE CONSIDERENTELE EXPUSE
COMPLETUL DE ARBITRI
HOTĂRĂŞTE:
Forma finală a Metodologiei avand ca obiect utilizarea
prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele
de televiziune:
1. Utilizarea prin radiodifuzare, în orice formă şi
procedeu, de către organismele de televiziune a operelor muzicale aduse
anterior la cunoştinţa publică şi aflate în termenul legal de protecţie se
poate face numai în baza unei autorizaţii, sub formă de licenţă neexclusivă,
eliberată de organismul de gestiune colectivă desemnat de ORDA în acest
domeniu, pentru repertoriul stabilit potrivit legii.
2. Utilizatorii de opere muzicale licenţiate au
obligaţia să plătească trimestrial organismului de gestiune colectivă desemnat
o remuneraţie reprezentand drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere
muzicale radiodifuzate, determinate procentual din baza de calcul.
3. Baza de calcul se constituie din veniturile
obţinute de fiecare utilizator din activitatea de radiodifuzare a repertoriului
de opere muzicale. Veniturile sunt constituite din totalitatea surselor
financiare care susţin activitatea de radiodifuzare (abonamente, sponsorizări,
alocaţii bugetare, închirieri spaţiu emisiune, autorizaţii de recepţie, alte
contribuţii financiare etc. ori venituri provenite din asocieri sau alte
activităţi corelate cu cea de radiodifuzare), fără a fi luate în considerare
taxele aferente (TVA etc.) ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege. Dacă
utilizatorul nu obţine venituri din activitatea de radiodifuzare, remuneraţia
se calculează sub forma unui procent din totalitatea cheltuielilor efectuate de
către utilizator pentru această activitate.
4. Procentul aplicabil bazei de calcul se determină potrivit ponderii utilizării operelor muzicale ş[ va fi
de 9% în cazul utilizării operelor muzicale în pondere de 100% din totalul
timpului de emisie al utilizatorului. In cazul în care utilizarea operelor
muzicale se face într-o pondere mai mică, procentul de 9% se reduce direct
proporţional cu ponderea utilizării operelor muzicale ca durată din totalul
timpului de emisie al utilizatorului, după formula:
x = 9y/100, unde x reprezintă remuneraţia cuvenită
autorilor, calculată procentual, iar y este ponderea radiodifuzării operelor
muzicale de către fiecare utilizator, x = 9y/100, unde x reprezintă remuneraţia
cuvenită autorilor, calculată procentual, iar y este ponderea radiodifuzării
operelor muzicale de către fiecare utilizator, stabilită tot procentual.
5. Remuneraţia se plăteşte pană la data de 25 a
primei luni următoare trimestrului pentru care este datorată, dată la care se
va transmite şi baza de calcul a sumelor virate.
6. Utilizatorii vor transmite organismului de
gestiune colectivă, pană la data prevăzută la pct. 5, un raport cuprinzand,
pentru fiecare post de televiziune, lista operelor muzicale utilizate zilnic,
inclusiv operele muzicale utilizate în spoturile publicitare, cu menţionarea:
denumirii fiecărei opere muzicale utilizate, autorului acesteia (compozitor,
textier, aranjor), orei, datei, duratei şi numărului de difuzări zilnice ale
fiecărei opere muzicale. Raportul va fi transmis în format scris şi electronic
şi va fi însoţit de o adresă de înaintare purtand numele reprezentantului
legal, semnătura acestuia şi ştampila utilizatorului. Informaţiile cuprinse în
raportul astfel comunicat vor constitui baza de repartizare către titularii de
drepturi de autor de opere muzicale a remuneraţiilor încasate de organismul de
gestiune colectivă.
7. La solicitarea scrisă a organismului de gestiune
colectivă, transmisă cu cel puţin 15 zile înainte, şi ulterior datei virării
remuneraţiei prevăzute la pct. 4, utilizatorul are obligaţia de a comunica
acestuia copii certificate pe propria răspundere de reprezentantul legal de pe
documentele cuprinzand informaţiile pe baza cărora se determină baza de calcul.
Gradul sau tipul de utilizare a operelor muzicale de către posturile de
televiziune va putea fi determinat de organismul de gestiune colectivă, direct
sau prin comandarea de monitorizări ale activităţii de radiodifuzare a
utilizatorilor.
8. Pentru întarzieri la plata remuneraţiilor,
utilizatorii datorează dobanda legală de la data scadenţei.
9. Prezenta metodologie se aplică tuturor utilizatorilor
şi intră în vigoare începand cu data publicării sale în Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
Complet de arbitri:
Flavius Baias
Otilia Calmuschi
Gheorghe Gheorghiu
Mihai Tănăsescu
Adrian Vasiliu