DECIZIE Nr.
1673 din 15 decembrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 alin. (3) lit. b) din Legea
administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 119 din 23 februarie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. b) din
Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată,
excepţie ridicată de Consiliul Local al Comunei Orbească în
Dosarul nr. 3.706/87/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a
VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţa de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra faptului
că partea Sandu Mitican a depus la dosar note scrise, solicitând
respingerea excepţiei.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 7 mai 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 3.706/87/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a
VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 36 alin. (3) lit. b) din Legea administraţiei publice
locale nr. 215/2001, republicată.
Excepţia a fost ridicată de Consiliul Local
al Comunei Orbească într-un dosar având ca obiect o acţiune pentru
anularea unui act administrativ.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul susţine
că, potrivit art. 36 alin. (3) lit. b) din Legea administraţiei
publice locale nr. 215/2001, consiliul local are iniţiativa şi
hotărăşte în condiţiile legii, în toate problemele de
interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege altor
autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale,
însă, potrivit textului de lege criticat, capacitatea consiliului local de
a adopta hotărâri în domeniul reglementat de art. 36 alin. (3) lit. b) din
Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 este
condiţionată de propunerea primarului, ceea ce reprezintă o
îngrădire a autonomiei deliberative a consiliului local. Dispoziţia
din articolul criticat impietează şi asupra art. 36 alin. (6) lit. a)
din lege şi a art. 73 potrivit căruia consiliul local aprobă
înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale serviciilor
publice de interes local. Autorul arată că această îngrădire,
condiţionare a autonomiei deliberative, nu apare şi în cazul
consiliului judeţean, autoritatea administraţiei publice
judeţene cu rol deliberativ, care în fapt este tot un consiliu local, dar
organizat la nivel de judeţ.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
de contencios administrativ şi fiscal nu
şi-a exprimat punctul de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate invocate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază
că legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic
pentru exercitarea atributelor dreptului privind autonomia locală, în
accepţiunea conferită de Constituţie, în aşa fel încât
să nu vină în coliziune cu interesele generale sau interesele
particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind, astfel,
limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv
garantat. Prin reglementarea dedusă controlului, acesta nu a făcut
decât să dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit
competenţei sale constituţionale.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 36 alin. (3) lit. b) din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, sunt
constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 36 alin. (3) lit. b) din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, prevederi ce au
următorul conţinut: „(3) In exercitarea atribuţiilor
prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local: [...] b) aprobă, în
condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea
şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului,
ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum
şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de
interes local;".
In opinia autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor
constituţionale cuprinse în art. 120 alin. (1) şi art. 121 alin. (2)
privind administraţia publică locală.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi
urmează a fi respinsă pentru următoarele motive:
- Prevederile art. 120 alin. (1) şi ale art. 121
alin. (2) din Constituţie se referă la principiul autonomiei locale
în cadrul organizării administraţiei publice din unităţile
administrativ-teritoriale, iar nu la existenţa unei autonomii de decizie
în afara cadrului legal, care este general obligatoriu.
- Principiul autonomiei locale prevăzut de art.
120 alin. (1) din Constituţia României nu împiedică instituirea de
către legiuitor a unor reguli privind colaborarea dintre
autorităţile publice locale în anumite domenii importante pentru
viaţa comunităţilor locale, cum ar fi cele prevăzute de
dispoziţiile legale criticate. In acest sens, Curtea reţine că
faptul că anumite instituţii şi servicii de interes local se
înfiinţează la propunerea primarului se datorează rolului
său executiv, de autoritate care, de cele mai multe ori, este
implicată direct în gestionarea activităţii acestor
instituţii şi servicii de interes local.
Aşadar, este opţiunea legiuitorului de a
institui astfel de reguli care să conducă la buna funcţionare a
comunităţilor locale. De altfel, legiuitorul trebuie să se
preocupe de modul în care funcţionează efectiv comunităţile
locale, asigurându-se, astfel, că drepturile si libertăţile prevăzute
de Constituţie sunt respectate. Aceeaşi preocupare se
regăseşte şi în art. 3 pct. 1 din Carta europeană a
autonomiei locale, care se referă, atunci când defineşte autonomia
locală, şi la capacitatea efectivă a autorităţilor
administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona,
în cadrul legii, în nume propriu şi în interesul populaţiei locale, o
parte importantă a treburilor publice.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. b) din
Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată,
excepţie ridicată de Consiliul Local al Comunei Orbească în
Dosarul nr. 3.706/87/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a
VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 15 decembrie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae