DECIZIE   Nr. 1600 din 9 decembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 82 din 1 februarie 2011

Augustin Zegrean                - preşedinte

Aspazia Cojocaru                -judecător

Acsinte Gaspar                    -judecător

Mircea Ştefan Minea           -judecător

Iulia Antoanella Motoc         -judecător

Ion Predescu                       -judecător

Puskas Valentin Zoltan        -judecător

Tudorel Toader                    -judecător

Benke Karoly                       - magistrat-asistent-şef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Fundaţia MAN din Oradea în Dosarul nr. 10.501/271/2008 al Tribunalului Bihor - Secţia comercială şi contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.851D/2010, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică cu cea ridicată în Dosarul nr. 1.540D/2010, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Salcîm Prodcom" - S.R.L. din Tăuteu, judeţul Bihor, în Dosarul nr. 768/255/2009 al Tribunalului Bihor - Secţia comercială şi contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 1.851 D/2010 la Dosarul nr. 1.540D/2010.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.851D/2010 la Dosarul nr. 1.540D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât aspectele invocate de autorii excepţiei reprezintă chestiuni de individualizare a cuantumului sancţiunii aplicate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Incheierea din 12 aprilie 2010, precum şi prin Decizia nr. 566/R/CA/2010 din 21 iunie 2010, pronunţate în dosarele nr. 10.501/271/2008 şi nr. 768/255/2009, Tribunalul Bihor - Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Fundaţia MAN din Oradea şi de Societatea Comercială „Salcîm Prodcom" - S.R.L. din Tăuteu, judeţul Bihor, în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiei prevăzute de art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că modalitatea de individualizare a sancţiunii în materie contravenţională este mult mai dezavantajoasă pentru contravenient decât individualizarea pedepsei în materie penală. Mai exact, se susţine că în materie penală se aplică „regula cumulului juridic", pe când în materie contravenţională se aplică „regula cumulului aritmetic". Totodată, se apreciază că statul a reglementat, prin prisma sancţiunii prevăzute de textul legal criticat, în mod discriminatoriu raporturile de muncă.

Tribunalul Bihor - Secţia comercială şi contencios administrativ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:

„(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte: [...]

e) primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei."

Autorul excepţiei susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia porneşte de la o premisă falsă, respectiv de la o paralelă între textul de lege criticat şi individualizarea pedepsei în caz de pluralitate de infracţiuni, de unde şi trage concluzia că modalitatea de individualizare a sancţiunii este mult mai aspră în materie contravenţională decât în cea penală. Insă art. 276 alin. (1) lit. e) din Codul muncii nu reglementează mai multe contravenţii, ci o contravenţie unică, respectiv „primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă". Modalitatea de individualizare a sancţiunii va ţine însă cont de situaţia concretă existentă, respectiv de numărul persoanelor primite la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă. Prin urmare, gravitatea contravenţiei săvârşite depinde de numărul de persoane care lucrează fără forme legale, de unde rezultă şi regimul sancţionatoriu mai aspru ce urmează a fi aplicat. De aceea, modalitatea de individualizare a sancţiunii trebuie să fie realizată în funcţie de acest criteriu obiectiv, fără a se depăşi maximul general în materia sancţiunilor contravenţionale - 100.000 RON [a se vedea art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor].

In aceste condiţii, Curtea reţine că nu există o pluralitate de contravenţii, de unde ar rezulta un eventual „concurs" între acestea, împrejurare ce ar face aplicabile prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, la care face referire autorul excepţiei. Rezultă că elementele de comparaţie din raţionamentul autorului criticilor nu sunt similare, astfel încât nici tratamentul juridic aplicabil nu poate fi similar.

Astfel, Curtea constată că textul legal criticat nu este contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie, aplicându-se în mod identic tuturor subiectelor de drept aflate în ipoteza normei legale, şi, în niciun caz, nu îngrădeşte dreptul la muncă, ci, din contră, obligă părţile la încheierea unui contract individual de muncă pentru a-şi reglementa şi cunoaşte drepturile şi obligaţiile, precum şi întinderea acestora. In aceste condiţii, neexistând nicio încălcare a unui drept fundamental, art. 53 din Constituţie nu îşi găseşte incidenţa în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Fundaţia MAN din Oradea şi de Societatea Comercială „Salcîm Prodcom" - S.R.L. din Tăuteu, judeţul Bihor în dosarele nr. 10.501/271/2008 şi nr. 768/255/2009 ale Tribunalului Bihor - Secţia comercială şi contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 decembrie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Karoly