Decizia Nr.160 din 20.03.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 359 din 15 mai 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Daniela Ramona Mariţiu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice, excepţie ridicată de judeţul Harghita, prin Consiliul Judeţean Harghita, în Dosarul nr. 289/43/2012 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 492D/2013.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, face referire la Decizia nr. 558 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 7 iunie 2012. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 44 apreciază că acestea nu au incidenţă în cauza dedusă controlului de constituţionalitate. De asemenea, arată că nu poate fi reţinută nici critica potrivit căreia dispoziţiile criticate vin în contradicţie cu principiul constituţional al neretroactivităţii legii, având în vedere că în acest caz este vorba de un drept dobândit sub condiţie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 29 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 289/43/2012, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice, excepţie ridicată de judeţul Harghita, prin Consiliul Judeţean Harghita, cu ocazia soluţionării unei cauze de contencios administrativ întemeiate pe dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2), conform cărora statul garantează şi ocroteşte dreptul de proprietate privată, indiferent de titularul acestuia. Odată cu rectificarea bugetului judeţului Harghita prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 15/2012 şi includerea în acest buget a sumei defalcate din TVA, în valoare de 6.400 mii lei alocată prin Hotărârea Guvernului nr. 255/2012, aceasta a devenit proprietatea privată a judeţului Harghita, cu toate consecinţele aferente prevăzute de lege. Revenirea asupra alocării sumelor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 255/2012 după momentul rectificării, respectiv lipsirea sau obligarea titularilor acestor sume la restituirea lor la bugetul de stat, nu se poate face decât cu încălcarea dreptului constituţional la proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale, deoarece aceste sume au fost alocate în deplină concordanţă cu dispoziţiile legale aferente şi nu există nicio situaţie cu caracter excepţional care să justifice o asemenea măsură drastică - de limitare a dreptului de proprietate privată. Dispoziţiile criticate contravin şi principiului constituţional al neretroactivităţii legilor, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile“. În cazul de faţă suntem în ipoteza în care legea civilă retroactivează, ea fiind aplicată unor situaţii juridice - raport juridic de drept bugetar - născute şi stinse anterior intrării în vigoare a noii reglementări reprezentate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012 şi care se referă şi are ca obiect un raport juridic născut şi stins sub acţiunea legii vechi, alterând principiul stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice.De asemenea, prevederile criticate contravin dispoziţiilor art. 120 alin. (1) şi art. 121 alin. (1) din Constituţie. Un element important al autonomiei locale este dreptul autorităţilor administraţiei publice locale la resurse financiare proprii, pe care autorităţile administraţiei publice locale le stabilesc, le administrează şi le utilizează pentru îndeplinirea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii, conform art. 9 din Legea nr. 215/2001. Prin intervenţia asupra cadrului legal existent, prin nesocotirea principiului autonomiei locale de către organul emitent, se periclitează capacitatea administrativ-financiară a autorităţilor administraţiei publice locale de a realiza proiectele de finanţare nerambursabilă UE, datorită indisponibilizării sumelor defalcate la dispoziţia judeţului Harghita şi care nu se mai pot asigura în anul 2012 decât în detrimentul altor obiective de finanţare de la care trebuie redistribuite creditele bugetare. Drept urmare, obligaţia regularizării sumelor defalcate din TVA reprezintă o imixtiune a Guvernului în exercitarea de către Consiliul Judeţean Harghita a autonomiei locale reglementate de art. 120 şi art. 121 din Constituţie, având astfel un caracter vădit de neconstituţionalitate.Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu deciziile nr. 558/2012, nr. 1.047/2012, nr. 1.063/2012 şi nr. 48/2013.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 8 mai 2012, aprobată prin Legea nr. 196/2012, cu următorul conţinut: „(1) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale acordate unităţilor administrativ-teritoriale în anul 2012 prin Hotărârea Guvernului nr. 255/2012 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale, pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente şi de capital, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, neutilizate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se restituie de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale la bugetul de stat, în contul din care acestea au fost încasate. Restituirea sumelor neutilizate se efectuează pe bază de ordine de plată pentru Trezoreria Statului, întocmite distinct, în care la rubrica «Explicaţii» se va preciza obligatoriu «Restituire sume defalcate din TVA încasate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 255/2012, rămase neutilizate».
(2) Regularizarea cu bugetul de stat a sumelor prevăzute la alin. (1) se realizează în termen de 3 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.(3) Cu sumele restituite potrivit alin. (2) se reîntregeşte Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, potrivit instrucţiunilor emise de Ministerul Finanţelor Publice.“În opinia autorului excepţiei, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii civile, art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 120 referitor la principiile de bază ale administraţiei publice locale şi art. 121 referitor la autorităţile comunale şi orăşeneşti. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 558 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 7 iunie 2012, a reţinut că, potrivit art. 82 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, bugetele locale se majorează, respectiv se diminuează, prin dispoziţie a autorităţii executive, potrivit legii, cu sumele alocate prin hotărâre a Guvernului, din Fondul de rezervă bugetară şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, urmând ca, la prima şedinţă a autorităţii deliberative în cauză, să se valideze modificările respective. Deşi în cuprinsul legii finanţelor publice locale nu există reglementată modalitatea retragerii de către Guvern a sumelor alocate bugetelor locale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, din economia dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 500/2002 rezultă că din acest fond se pot repartiza anumite sume unor ordonatori principali de credite ai bugetelor locale pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar. În lipsa unor asemenea situaţii, chiar dacă prin hotărâri ale Guvernului sunt alocate astfel de sume unor ordonatori principali de credite ai bugetelor locale, Guvernul, în urma unei analize obiective, este îndreptăţit să retragă sumele alocate iniţial, altfel ar fi deturnat însuşi scopul acordării acestora. Astfel, Curtea a reţinut că, în ceea ce priveşte sumele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, acesta poate interveni prin acte normative atât în sensul majorării, cât şi în sensul diminuării bugetelor locale, fără a exista o condiţie referitoare la momentul intervenţiei acestuia. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reţine critica potrivit căreia obligaţia reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012 de restituire a unor sume alocate din Fondul de rezervă al Guvernului, chiar dacă nu există o rectificare bugetară făcută de unitatea administrativ-teritorială, ar încălca dispoziţiile constituţionale ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate. Rectificarea bugetară va fi determinată de apariţia actului normativ referitor la restituirea sumelor şi se va realiza prin dispoziţie a autorităţii executive (primarul), potrivit legii, urmând ca la prima şedinţă a autorităţii deliberative (consiliul local/judeţean) să se valideze modificările respective. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 15 din Legea fundamentală, Curtea observă că Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului trebuie să constituie o rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanţă şi numai în condiţiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanţare ale unui/unei obiectiv/acţiuni. Caracteristica urgenţei însoţeşte alocarea acestor sume din momentul constatării stării de necesitate cu privire la unele cheltuieli apărute în timpul exerciţiului bugetar până în momentul efectuării plăţilor pentru care acestea au fost solicitate. Inexistenţa unei situaţii care să se circumscrie stării de urgenţă care să fi stat la baza alocării sumelor din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului constituie premisa unei eventuale deturnării a scopului pentru care aceste sume au fost alocate, prin posibila direcţionare a lor spre alte destinaţii. Astfel, Curtea reţine că aceste fonduri au fost alocate cu condiţia folosirii lor pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente şi de capital, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, nerealizarea acestei condiţii ducând la returnarea sumelor respective fără a exista o încălcare a principiului constituţional al neretroactivităţii legii. De asemenea, prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat nejustificată susţinerea potrivit căreia dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012 prin care se dispune restituirea sumelor acordate prin Hotărârea Guvernului nr. 255/2012 şi necheltuite ar încălca prevederile art. 120 din Constituţie în cazul restituirii sumelor neutilizate şi care nici nu au o justificare reală. Cu acel prilej, Curtea, făcând referire la jurisprudenţa sa în materie, a constatat că principiul autonomiei locale financiare constă în dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Principiul autonomiei locale nu presupune totala independenţă şi competenţa exclusivă a autorităţilor publice din unităţile administrativ-teritoriale, ci acestea sunt obligate să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul ţării şi dispoziţiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naţionale. De asemenea, Curtea a reţinut că acest principiu este dezvoltat de art. 16 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. Astfel, unităţile administrativ-teritoriale sunt îndreptăţite să îşi constituie şi să utilizeze, în condiţiile legii, resurse financiare suficiente în raport cu toate nevoile colectivităţilor locale; în scopul mai sus arătat, autorităţile administraţiei publice locale au competenţa stabilirii nivelurilor impozitelor şi taxelor locale, în anumite limite stabilite de lege. Principiul autonomiei locale financiare presupune libertatea unităţilor administrativ-teritoriale de a-şi efectua cheltuielile prevăzute în limita veniturilor aprobate prin bugetul local. Eventualele situaţii urgente, apărute pe parcursul exerciţiului bugetar, pot fi rezolvate, în concret, prin acordarea de către Guvern a unor sume suplimentare din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia sa (cum, de altfel, s-a şi realizat în cazul Hotărârii Guvernului nr. 255/2012), însă alocarea şi cheltuirea acestor sume trebuie să fie făcute numai dacă există o justificare obiectivă şi reală care să stea la baza acestora. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de judeţul Harghita, prin Consiliul Judeţean Harghita, în Dosarul nr. 289/43/2012 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 martie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu