DECIZIE Nr.
1569 din 7 decembrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. a) si b), art. 5 alin. (1),
art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 alin. (2), art. 11, art. 13, art. 17, art. 18,
art. 24 si art. 32 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind
accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 66 din 26 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Valentina Bărbăţeanu -
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b), art. 5 alin. (1), art. 6,
art. 7, art. 8 lit. a) şi b), art. 10 alin. (2), art. 11, art. 13 alin. (1) şi
(3), art. 17, art. 18 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii,
excepţie ridicată de Alexandru Farcaş în Dosarul nr. 5.359/2/2009 al Curţii de
Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, care
formează obiectul Dosarului nr. 1.312D/2010 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei,
domnul avocat Florin Doran, membru al Baroului Bucureşti, având împuternicire
avocaţială depusă la dosar, iar pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea
Arhivelor Securităţii, domnul Mihai Ionescu, în calitate de consilier juridic,
cu delegaţie de reprezentare la dosar.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
1.315D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
art. 2 lit. a), art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 24/2008, ridicată de Marin Sterian în Dosarul nr. 7.818/2/2009
al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi
fiscal, precum şi în Dosarul nr. 1.317D/2010, având ca obiect excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, art. 8, art. 11,
art. 13 şi art. 24 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, ridicată de Virgiliu
Popescu în Dosarul nr. 5.823/2/2009 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul
Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, domnul Mihai Ionescu, în
calitate de consilier juridic. Se constată lipsa autorilor excepţiei, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, văzând identitatea parţială de
obiect al cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexării lor.
Reprezentanţii părţilor prezente şi Ministerului Public
sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.315D/2010
şi nr. 1.317D/2010 la Dosarul nr. 1.312D/2010, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentanţilor părţilor.
Apărătorul ales al autorului excepţiei de
neconstituţionalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 1.312D/2010 solicită
admiterea acesteia, precizând, în esenţă, că textele de lege criticate nu
reglementează o procedură echitabilă, nu sunt previzibile şi nici accesibile şi
conţin aceleaşi vicii de constituţionalitate care au condus la declararea ca
neconstituţională a Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi
deconspirarea poliţiei politice comuniste. Depune la dosar note scrise în
cuprinsul cărora sunt dezvoltate aceste susţineri.
Reprezentantul Consiliului Naţional
pentru Studierea Arhivelor Securităţii solicită respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând, în esenţă, că actualul cadru
normativ întruneşte toate exigenţele constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, apreciind că nu se
justifică reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 20 aprilie 2010, 2 martie 2010 şi 13 aprilie 2010, pronunţate în dosarele nr.
5.359/2/2009, nr. 7.818/2/2009 şi, respectiv, nr. 5.823/2/2009, Curtea de
Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b), art. 5 alin. (1), art.
6, art. 7, art. 8 lit. a) şi b), art. 10 alin. (2), art. 11, art. 13 alin. (1)
şi (3), art. 17, art. 18 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ridicată de Alexandru Farcaş, cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8, art. 11, art. 13 şi
art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, ridicată de
Marin Sterian şi, respectiv, cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din
aceeaşi ordonanţă de urgenţă, ridicată de Virgiliu Popescu, în cauze având
ca obiect acţiuni în constatare.
In motivările excepţiei de neconstituţionalitate se susţin, în esenţă, următoarele: prevederile art. 2 lit. a) şi b)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 au caracter imprecis, lăsând
o prea largă marjă de apreciere autorităţilor naţionale; reglementarea
constatării calităţii de colaborator sau lucrător al Securităţii este de natură
să aducă prejudicii demnităţii şi integrităţii persoanelor nevinovate, supuse
verificării pentru simpla împrejurare că se încadrează în categoriile art. 3
din ordonanţă; atribuţiile Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor
Securităţii au în continuare natură jurisdicţională, acesta având
caracteristicile unei instanţe extraordinare; posibilitatea Consiliului
Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a formula o acţiune prin
care să solicite instanţei de contencios administrativ să constate existenţa
unor situaţii de drept nu înlătură caracterul neconstituţional al acestei
instituţii; confuzia dintre funcţia de anchetă şi cea de judecată contravine
principiilor statului de drept, în conformitate cu care justiţia trebuie să fie
imparţială, iar procesul echitabil; în cursul procedurii desfăşurate,
persoanele verificate nu pot fi asistate de un avocat, încălcându-li-se dreptul
la apărare; promovează răspunderea morală, juridică şi politică a persoanelor
care au participat la activitatea de poliţie politică, urmărindu-se
îndepărtarea lor din funcţiile publice sau împiedicarea lor de a candida pentru
astfel de funcţii; realizează o restrângere nejustificată a dreptului de a fi
ales şi a libertăţii în alegerea profesiei şi a ocupaţiei.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, necontravenind
dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate de autorii acesteia.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare,
rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentanţilor
părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. a) si b), art. 5
alin. (1), art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 alin. (2), art. 11, art. 13, art.
17, art. 18, art. 24 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
24/2008 privind accesul la
propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 182
din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.
Prevederile art. 2 lit. a) şi b) cuprind definiţia noţiunii de lucrător,
respectiv colaborator al Securităţii; art. 5 alin. (1) instituie obligaţia
persoanelor care candidează, au fost alese sau au fost numite în anumite
demnităţi ori funcţii de a face o declaraţie pe propria răspundere în sensul că
au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al
acesteia şi prevede că, pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau
numite în acele demnităţi ori funcţii, verificarea calităţii de lucrător al
Securităţii ori de colaborator al acesteia se face din oficiu, inclusiv pentru
cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi ori funcţii; art. 6 privind
activităţile administrative de verificare a documentelor şi informaţiilor în
legătură cu o anumită persoană desfăşurate de direcţia de specialitate din
cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; art. 7 se
referă la nota de constatare întocmită cu privire la existenţa sau inexistenţa
calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru
persoana care a făcut obiectul verificării; art. 8 cuprinde posibilitatea
Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a
aproba sau infirma nota de constatare, ulterior luării în discuţie a acesteia;
art. 10 alin. (2) se referă la publicarea pe pagina de internet a Consiliului
Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a adeverinţelor prin care se
atestă că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii
sau de colaborator al acesteia; art. 11 prevede instanţa competentă să
soluţioneze acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de
colaborator al acesteia şi consacră reguli procedurale în legătură cu aceasta;
art. 13 cuprinde definiţia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor
Securităţii şi unele reguli legate de funcţionarea acestuia; art. 17
reglementează compunerea Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea
Arhivelor Securităţii şi modalitatea de numire a membrilor acestuia; art. 18
priveşte unul dintre cazurile de încetare a mandatului şi stabileşte când poate
interveni revocarea membrilor Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea
Arhivelor Securităţii; art. 24 enumera atribuţiile Colegiului Consiliului
Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; art. 32 stabileşte că, pentru
persoanele care fac parte din categoriile persoanelor verificate din oficiu,
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii iniţiază şi aplică,
în mod corespunzător, procedura cuprinsă în ordonanţa de urgenţă, în cazul în
care apar documente şi informaţii noi şi neprocesate cu privire la calitatea de
lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru
care a fost emisă, anterior intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, o
decizie de neapartenenţă sau de necolaborare cu Securitatea.
In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate,
textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală
cuprinse în art. 1 alin. (4) care consacră principiul separaţiei şi
echilibrului puterilor în stat, art. 4 - „Unitatea poporului şi egalitatea
între cetăţeni", art. 11 - „Dreptul internaţional şi dreptul intern", art.
15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivităţii legii, art. 16 - „Egalitatea în drepturi", art. 21 -
„Accesul liber la justiţie", art. 24 - „Dreptul la apărare", art. 26 - „Viaţa intimă, familială şi
privată", art.
37 -„Dreptul de a fi ales", art. 41 - „Munca
şi protecţia socială a muncii", art. 53 - „Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor
libertăţi", art. 64 privind organizarea
internă a Camerelor Parlamentului, art. 73 alin. (3) în cuprinsul căruia sunt
enumerate domeniile care trebuie reglementate prin lege organică, art. 124 - „Infăptuirea
justiţiei", art. 131 -„Rolul Ministerului
Public" şi art. 132 -„Statutul procurorilor".
De asemenea, se invocă şi următoarele dispoziţii din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: art. 6 - „Dreptul la un proces echitabil", art.
8 - „Dreptul la respectarea vieţii private şi de
familie" şi art. 14 - „Interzicerea
discriminării".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, atât în ansamblul
său, cât şi cu privire la diverse articole, printre care şi cele criticate în
prezentele cauze conexate, a mai format obiectul controlului de
constituţionalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare.
Astfel, Curtea a observat, ca apreciere generală, că,
faţă de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea
poliţiei politice comuniste, declarată neconstituţională prin Decizia nr. 51
din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substanţială a
regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că
sunt colaboratori sau lucrători ai Securităţii, realizând o reconfigurare a
Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate
administrativă autonomă, lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărei acte
privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii sunt supuse controlului
instanţelor de judecată.
Actuala reglementare legală are ca finalitate
deconspirarea persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică
comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică a acestora, iar scopul
acesteia nu îl reprezintă îndepărtarea lor din anumite funcţii publice sau
împiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea în astfel de funcţii.
In acest sens a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 267 din 24
februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009. Prin
aceeaşi decizie instanţa de contencios constituţional a constatat că, în
condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător sau
colaborator al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată, a cărei
hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit art. 11 din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 24/2008, nu se poate reţine încălcarea dreptului la un proces
echitabil, deoarece procedura de judecată respectă principiile fundamentale
privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apărare,
părţile beneficiind de posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea
procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.
Totodată, prin Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, Curtea a
reţinut că, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoană să
fie calificată lucrător sau colaborator al Securităţii, reglementarea criticată
nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, de
vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calităţi se produc numai pentru
viitor, din momentul intrării în vigoare a normei legale. In plus, prin Decizia
nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009, Curtea a observat că, urmărind să înlăture orice echivoc de
natură să genereze interpretări speculative, susceptibile de a aduce atingere
onoarei şi demnităţii persoanei, legiuitorul a înţeles să dedice întregul
articol 2 din ordonanţa de urgenţă definirii termenilor cu care aceasta
operează.
Prin Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010, Curtea a
constatat că prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 24/2008, care instituie în sarcina persoanelor care candidează, care au
fost alese sau care au fost numite în anumite demnităţi ori funcţii obligaţia
de a declara pe propria răspundere dacă au avut sau nu calitatea de lucrător al
Securităţii sau de colaborator al acesteia, nu sunt de natură să producă
restrângeri contrare dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală ale exerciţiului unor drepturi, cum ar fi
dreptul de a fi ales sau libertatea alegerii profesiei, meseriei, ocupaţiei ori
a locului de muncă.
Intrucât nu au fost evidenţiate elemente noi, se impune
menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, care îşi
păstrează valabilitatea şi în prezentele cauze conexate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b), art. 5 alin. (1), art. 6,
art. 7, art. 8 lit. a) şi b), art. 10 alin. (2), art. 11, art. 13 alin. (1) şi
(3), art. 17, art. 18 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii,
excepţie ridicată de Alexandru Farcaş în Dosarul nr. 5.359/2/2009 al Curţii de
Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a
prevederilor art. 2 lit. a), art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, ridicată de Marin Sterian în Dosarul nr. 7.818/2/2009
al aceleiaşi instanţe, precum şi a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, art. 8,
art. 11, art. 13 şi art. 24 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, ridicată de
Virgiliu Popescu în Dosarul nr. 5.823/2/2009 al aceleiaşi instanţe.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 decembrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu