Decizia Nr.1564 din 06.12.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată de Nela Dulgheru în Dosarul nr. 6.569/233/2011 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.019D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 22 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 6.569/233/2011, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.Excepţia a fost invocată de Nela Dulgheru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că reglementările criticate încalcă art. 1 alin. (3) din Constituţie, întrucât modifică o hotărâre judecătorească ce trebuie executată de îndată, iar sumele prevăzute de o astfel de hotărâre ce se vor executa pentru o perioadă de 3 ani nu sunt purtătoare de dobânzi, ci vor fi actualizate cu indicele de inflaţie.De asemenea, autorul excepţiei consideră că este încălcat principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice. În timp ce statul este scutit de la plata sumelor datorate cetăţenilor săi vreme de 3 ani, fără a fi penalizat, orice alt cetăţean, indiferent că lucrează în sectorul bugetar sau nu, va fi penalizat prin impunerea unor dobânzi fiscale la eventualele restanţe la plata unor impozite sau a altor dări către statul român. Mai mult, se face o discriminare între personalul bugetar care lucrează în aparatul juridic şi ceilalţi bugetari, deoarece primii pot continua executările începute în privinţa drepturilor salariale, pe când bugetarilor din alte sectoare de activitate li se suspendă de drept orice executare silită începută.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate afirmă că prin dispoziţiile legale criticate este afectat statutul funcţionarilor publici reglementat prin lege organică, având în vedere că aceasta nu se mai poate aplica, deoarece hotărârile judecătoreşti obţinute în temeiul prevederilor acestei legi sunt suspendate de drept printr-o simplă ordonanţă de urgenţă.Se consideră că dispoziţiile legale criticate contravin şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, întrucât statul nu îşi îndeplineşte obligaţia de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii. Prin lipsirea lucrătorilor din sectorul bugetar de folosirea sumelor de bani ce li se cuvin ca remuneraţie pe o perioadă îndelungată de timp, perioadă în care nu beneficiază de dobânzi pentru sumele imobilizate, se împiedică crearea acelor condiţii necesare pentru creşterea calităţii vieţii.De asemenea, este încălcat şi art. 53 din Constituţie, din moment ce restrângerile ce vizează drepturile fundamentale analizate prin măsurile criticate nu pot fi justificate.Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că excepţia este întemeiată. Instanţa consideră că prin dispoziţiile legale criticate se instituie o procedură specială, derogatorie, în considerarea calităţii de debitor a statului, procedură ce înlătură dreptul creditorului de a urmări silit sumele de bani aparţinând domeniului privat al statului, deşi acestea sunt supuse regimului de drept comun. Astfel, se conferă statului, care este debitor, privilegiul de a amâna şi eşalona plata sumelor din bugetele instituţiilor publice necesare executării obligaţiilor de plată faţă de creditori. Totodată, această ordonanţă de urgenţă restrânge accesul la justiţie, prin blocarea totală a fazei execuţionale, dându-se posibilitatea organelor administrative ale statului să prelungească în mod nejustificat executarea titlurilor deţinute de personalul care lucrează în cadrul instituţiilor bugetare. Prin crearea unui regim juridic special, derogatoriu şi privilegiat faţă de cel comun, se înfrânge principiul constituţional al egalităţii modului de ocrotire a proprietăţii private.De asemenea, după opinia instanţei de judecată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 este neconstituţională şi contravine art. 1, art. 21 şi art. 125 din Constituţie. Astfel, prin intervenţia legiuitorului într-un domeniu de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti, cum este cel al suspendării executării silite, se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Mai mult decât atât, prin împiedicarea creditorilor de a-şi valorifica drepturile lor, se încalcă şi principiul liberului acces la justiţie, executarea silită fiind una dintre componentele procesului civil.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009.În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici, precum şi în art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituţionale.Astfel, prin Decizia nr. 712 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 17 august 2011, Curtea a statuat că nu se poate reţine existenţa niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor şi-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti.În acest sens, Curtea a reţinut că măsura contestată urmăreşte un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Astfel, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic.Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei amintite, soluţia pronunţată prin deciziile amintite şi argumentele pe care aceasta s-a bazat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.În continuare, Curtea mai reţine că măsura este aplicată nediscriminatoriu, respectiv tuturor angajaţilor din sfera publică în favoarea cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti prin care au fost acordate drepturi salariale.Cu privire la invocarea în susţinerea excepţiei a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauză, întrucât norma criticată nu aduce atingere niciunui drept sau niciunei libertăţi fundamentale.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, nevizând ipoteza normativă a textului legal criticat.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată de Nela Dulgheru în Dosarul nr. 6.569/233/2011 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 decembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae