DECIZIE Nr.
152 din 22 februarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 494 alin. 1, 2 si 3 teza intai din
Codul civil
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 252 din 16 aprilie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor
- judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Ion Tiucă - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 494 alin. 1, 2 şi alin. 3 teza întai din Codul civil, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Vinificaţie şi Băuturi Gorj" - S.A. în Dosarul nr.
5.065/54/2005 (număr în format vechi 1.952/CIV/2005) al Curţii de Apel Craiova
- Secţia civilă.
La apelul nominal răspund părţile Alexandru Magherescu
şi Ana Popescu, prin avocat, cu delegaţie la dosar, precum şi partea Victor
Magherescu, personal şi reprezentat de acelaşi avocat. Lipseşte autoarea
excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Avand cuvantul pe fond,
reprezentantul părţilor Alexandru Magherescu, Ana Popescu şi Victor Magherescu
solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. In acest sens, arată că textul
de lege criticat nu contravine principiului constituţional al garantării şi
ocrotirii proprietăţii private, iar diferenţierea făcută de legiuitor în ceea
ce priveşte constructorul de bună-credinţă sau de rea-credinţă, care edifică o
construcţie sau plantaţie pe terenul altuia, este deplin justificată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătand că textul de lege criticat nu
contravine dispoziţiilor constituţionale invocate.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 18 octombrie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 5.065/54/2005 (număr în format vechi 1 952/CIV/2005), Curtea de
Apel Craiova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 494 alin. 1, 2 şi 3 teza întai din Codul civil. Excepţia a fost
ridicată de Societatea Comercială „Vinificaţie şi Băuturi Gorj" - S.A.
într-o cauză avand ca obiect
acţiunea formulată împotriva autoarei excepţiei pentru obligarea acesteia la
ridicarea construcţiilor efectuate pe terenul altuia, în conformitate cu
prevederile art. 494 din Codul civil.
In motivarea excepţiei se
susţine că reglementarea dreptului proprietarului unui teren de a obţine
ridicarea construcţiilor edificate cu rea-credinţă de către un terţ, pe
cheltuiala constructorului, precum şi despăgubiri pentru eventualele daune
aduse proprietarului fondului, echivalează cu o veritabilă expropriere în
interes privat, cu nerespectarea condiţiei existenţei unei drepte şi prealabile
despăgubiri, stabilite de comun acord cu proprietarul. Se mai arată că în acest
mod este încălcat principiul constituţional al garantării şi ocrotirii
proprietăţii private în mod egal, indiferent de titular, deoarece instituie o
discriminare între proprietarul construcţiilor şi plantaţiilor edificate pe
terenul altuia, care este obligat să le ridice pe cheltuiala proprie, şi
proprietarul terenului, care este îndreptăţit să obţină despăgubiri. De
asemenea, se arată că tratamentul juridic diferit acordat constructorului de
bună-credinţă, faţă de constructorul de rea-credinţă, contravine principiului
constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii.
Curtea de Apel Craiova - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
arătand că titularul dreptului
de proprietate asupra terenului devine proprietar al construcţiei, iar
constructorul dobandeşte un
drept de creanţă, potrivit principiului îmbogăţirii fără just temei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că textul de lege este
constituţional.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinand încheierea de sesizare,
punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 494 alin. 1, 2 şi alin. 3 teza întai din Codul civil, potrivit cărora: „Dacă
plantaţiile, construcţiile şi lucrările au fost făcute de către o a treia
persoană cu materialele ei,proprietarul pămantului are dreptul de a le ţine pentru dansul, sau de a îndatora pe acea
persoană să le ridice.
Dacă proprietarul pămantului cere ridicarea plantaţiilor şi a construcţiilor, ridicarea
va urma cu cheltuiala celui ce Ie-a făcut; el poate chiar, după împrejurări, fi
condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vătămările ce a putut
suferi proprietarul locului.
Dacă proprietarul voieşte a păstra pentru dansul acele plantaţii şi clădiri, el
este dator a plăti valoarea materialelor şi preţul muncii, fără ca să se ia în
consideraţie sporirea valorii fondului, ocazionată prin facerea unor asemenea
plantaţii şi construcţii."
In opinia autoarei excepţiei, prevederile legale
criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1)
privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art.
20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate, alin.
(2) teza întai referitoare la garantarea şi ocrotirea
în mod egal, indiferent de titular, a proprietăţii private, alin. (3) privind
exproprierea, alin. (6) ce se referă la despăgubirile ce se cuvin
proprietarului în caz de expropriere sau pentru folosirea subsolului unei
proprietăţi imobiliare de către autoritatea publică şi art. 53 - Restrangerea exerciţiului unor
drepturi sau al unor libertăţi.
De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 din
primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale şi ale art. 14 din aceeaşi Convenţie.
Analizand excepţia de
neconstituţionalitate invocată, Curtea reţine următoarele:
Prevederile art. 494 din Codul civil sunt incluse în
capitolul II - Despre dreptul de accesiune
asupra celor unite şi încorporate cu lucrul şi
reglementează accesiunea imobiliară artificială, ca mod de transmitere a
proprietăţii în favoarea proprietarului bunului principal, atunci cand o plantaţie, construcţie sau orice
lucrare este edificată de un terţ, cu materiale proprii, pe terenul altcuiva.
Prin urmare, proprietarul terenului beneficiază de o
prezumţie legală relativă de a fi şi proprietarul construcţiilor sau
plantaţiilor, în temeiul dispoziţiilor art. 492 din Codul civil, potrivit
căruia accesiunea imobiliară artificială se realizează întotdeauna în folosul
proprietarului terenului, ca bun principal (superficies
solo cedit), oricare ar fi valoarea construcţiilor
sau plantaţiilor edificate.
Prevederile art. 494 alin. 1, 2 şi alin. 3 teza întai reglementează situaţia în
care plantaţiile şi lucrările au fost făcute de către un terţ de rea-credinţă
cu materiale proprii, statuand
că proprietarul terenului poate opta între a păstra lucrările, cu obligaţia de
a-l despăgubi pe constructor, în temeiul principiului că nimeni nu se poate
îmbogăţi fără just temei, sau a-l obliga pe acesta să le ridice pe cheltuiala
proprie.
Aşadar, Curtea constată că autoarea excepţiei porneşte
de la o premisă greşită atunci cand susţine că, în calitate de proprietar al construcţiei edificate
cu rea-credinţă pe terenul altuia, nu beneficiază de despăgubiri pentru
valoarea acestora, ceea ce, în opinia sa, contravine protecţiei constituţionale
şi internaţionale a dreptului de proprietate privată.
Dimpotrivă, în ipoteza reglementată de textul de lege
criticat, o terţă persoană care a construit cu rea-credinţă pe terenul
proprietatea alteia nu are decat un drept de creanţă asupra materialelor şi lucrărilor edificate,
iar nu un drept real, în speţă un drept de proprietate,
astfel încat invocarea încălcării dispoziţiilor constituţionale
referitoare la dreptul de proprietate privată, precum şi a prevederilor art. 1
din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale, nu poate fi reţinută.
Pentru aceleaşi considerente, Curtea nu poate reţine
nici invocarea încălcării dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală.
In ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia
tratamentul juridic diferit acordat proprietarului construcţiilor sau
plantaţiilor, faţă de proprietarul terenului, pe de o parte, şi constructorului
de rea-credinţă, faţă de constructorul de bună-credinţă, pe de altă parte,
contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, coroborat cu art.
14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, aceasta nu este întemeiată. Sub acest aspect, Curtea
Constituţională a reţinut, în mod constant, că principiul constituţional al
egalităţii în drepturi nu are semnificaţia unei uniformităţi de tratament
juridic, aşa încat, dacă la
situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii distincte,
tratamentul nu poate fi decat diferit.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 494 alin. 1, 2 şi 3 teza întai din
Codul civil, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Vinificaţie şi Băuturi Gorj" - S.A. în Dosarul nr.
5.065/54/2005 (număr în format vechi 1.952/CIV/2005) al Curţii de Apel Craiova
- Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 februarie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie