DECIZIE Nr. 152 din 12 octombrie 1999
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 2
si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea
disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata, cu modificari, prin
Legea nr. 12/1995
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 3 din 7 ianuarie 2000
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. IV pct. 2 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind
masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata,
cu modificari, prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Transtex" - S.R.L. Sighisoara in Dosarul nr. 249/1999 al
Judecatoriei Sighisoara.
La apelul nominal lipsesc partile fata de care procedura de citare este
legal indeplinita. Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul
Ministerului Public solicita respingerea exceptiei, tinand seama de
jurisprudenta Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 8 iunie 1999, pronuntata in Dosarul nr. 249/1999,
Judecatoria Sighisoara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Ordonanta Guvernului nr.
18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor
economici, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicata
de Societatea Comerciala "Transtex" - S.R.L. Sighisoara.
In motivarea exceptiei se sustine ca dispozitiile art. IV din Ordonanta
Guvernului nr. 18/1994 contravin prevederilor art. 41 alin. (7), art. 49, art.
134 alin. (1) si (2), art. 135 alin. (6), art. 29 si 30 din Constitutie,
deoarece aduc restrangeri libertatii comertului si instituie o raspundere
obiectiva, fara culpa, ceea ce contravine art. 41 alin. (7) din Constitutie.
Exprimandu-si opinia, Judecatoria Sighisoara considera ca referirile la
dispozitiile art. 29, 30, art. 41 alin. (7), art. 49, art. 134 alin. (1) si alin.
(2) lit. a) si b) si ale art. 135 alin. (6) din Constitutia Romaniei nu au
incidenta in cauza, exceptia de neconstitutionalitate fiind neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 2 si 7 din Ordonanta
Guvernului nr. 18/1994, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 12/1995, este
neintemeiata pentru urmatoarele motive:
Prin art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 se stabilesc o serie de
norme in scopul consolidarii regimului valutar in vigoare si al intaririi
disciplinei financiare privind disponibilitatile in conturile valutare.
Stabilirea acestor norme nu incalca dispozitiile constitutionale, intrucat, din
coroborarea prevederilor constitutionale la care se face referire, respectiv
cele cuprinse in art. 49 alin. (1), art. 134 alin. (1) si (2) si in art. 135
alin. (6), cu celelalte dispozitii constitutionale, cum ar fi cele cuprinse in
art. 136 alin. (1), reiese faptul ca inviolabilitatea proprietatii private nu
justifica utilizarea bunurilor proprietate privata, indiferent de natura lor,
cu incalcarea reglementarilor legale privind protectia unui interes national,
astfel cum este cel al asigurarii disponibilitatilor valutare necesare pentru achitarea
obligatiilor externe de plata ale economiei, iar asigurarea libertatii
comertului se realizeaza prin respectarea legalitatii in ansamblul sau,
urmarindu-se si interesul public in cadrul activitatii economice. Se mai
precizeaza ca sustinerea potrivit careia, prin dispozitiile art. IV pct. 7 din
Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, se instituie o raspundere obiectiva, fara
culpa, contravenindu-se art. 41 alin. (7) din Constitutia Romaniei, este, de
asemenea, neintemeiata, intrucat, fiind vorba de savarsirea unei contraventii,
elementul vinovatiei este de esenta acesteia si, de aceea, in lipsa vinovatiei
nu se poate aplica niciodata o sanctiune contraventionala. Totodata se arata ca
principiul proportionalitatii nu este aplicabil in cauza, intrucat dispozitiile
art. 49, fiind cuprinse in cap. II din titlul II al Constitutiei, referitor la
drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale, privesc domeniul acestor
drepturi si libertati, in timp ce art. 134, care la alin. (2) lit. a)
stabileste obligatia statului de a asigura libertatea comertului, se regaseste
in titlul IV privind economia si finantele publice. Cu privire la raportarea
art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 la art. 29 si 30 din Constitutie,
se arata ca aceste din urma prevederi constitutionale nu au nici un fel de
relevanta, intrucat se refera in realitate la libertatea gandirii, a
constiintei si la libertatea de exprimare.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine urmatoarele:
In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr.
47/1992, republicata, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este
competenta sa solutioneze exceptia ridicata.
Prin exceptia de neconstitutionalitate ridicata se contesta legitimitatea
constitutionala a intregului art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994.
Tinand insa seama ca litigiul in cadrul caruia exceptia a fost ridicata are ca
obiect plangerea acestei societati comerciale impotriva sanctiunii
contraventionale ce i-a fost aplicata in temeiul art. IV pct. 2 si 7 din
Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, rezulta ca numai aceste prevederi urmeaza sa
fie avute in vedere pentru solutionarea exceptiei.
Art. IV pct. 2 si 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata, cu modificari,
prin Legea nr. 12/1995, are urmatorul cuprins: "In vederea consolidarii
regimului valutar in vigoare si intaririi disciplinei financiare privind
disponibilitatile in conturile valutare, se stabilesc urmatoarele: [...]
2. Persoanele juridice si fizice prevazute la art. 1 sunt obligate sa
incaseze sumele in valuta aferente exporturilor de marfuri, executarilor de
lucrari si prestarilor de servicii in strainatate, precum si din orice alte
operatiuni si tranzactii externe, prin conturile deschise in Romania la banci
autorizate. [...]
7. In cazul constatarii nerespectarii termenelor mentionate la pct. 3, 5 si
6, precum si a celor mentionate in autorizatia Bancii Nationale a Romaniei
eliberata conform pct. 4, privind repatrierea incasarilor in valuta, se vor
aplica urmatoarele amenzi contraventionale reprezentand:
- 10 %, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru intarzieri de
pana la 30 de zile calendaristice;
- 15%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru intarzieri
intre 30 si 60 de zile calendaristice;
- 20%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru fiecare luna
calendaristica care depaseste primele 60 de zile de intarziere.
In toate situatiile se mentine obligatia repatrierii sumelor in valuta in
termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii contraventiei.
In cazul depasirii termenului de la alineatul precedent, penalitatile
stabilite la art. 7 din Legea nr. 76/1992, astfel cum a fost modificat prin
prezenta ordonanta, se majoreaza cu 50% ."
Examinand critica referitoare la neconstitutionalitatea pct. 2 al art. IV
din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, care instituie obligatia persoanelor
fizice si juridice, care executa lucrari si presteaza servicii in strainatate,
de a incasa sumele in valuta din orice operatiuni si tranzactii externe, prin
conturi deschise in Romania la banci autorizate, Curtea constata ca litigiul
aflat in fata instantei judecatoresti are ca obiect solutionarea unei plangeri
formulate impotriva unui proces-verbal de contraventie pentru intarzierea
repatrierii unor sume in valuta. Pe de alta parte, potrivit art. 23 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea poate fi sesizata de instantele
judecatoresti numai asupra unor prevederi din legi sau ordonante de care
depinde solutionarea cauzei. In speta, solutionarea cauzei de catre instanta de
judecata nu depinde de textul de lege criticat, astfel ca exceptia privind
dispozitiile art. IV pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 urmeaza sa fie
respinsa ca fiind inadmisibila.
Cu privire la constitutionalitatea pct. 7 al art. IV din Ordonanta
Guvernului nr. 18/1994, Curtea s-a pronuntat prin mai multe decizii, precum de
exemplu: Decizia nr. 15/1997, ramasa definitiva prin Decizia nr. 149/1997, ambele
publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 24 septembrie
1997, si Decizia nr. 186 din 17 decembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 52 din 5 februarie 1999. Respingand exceptiile de
neconstitutionalitate, Curtea si-a motivat aceste decizii, in esenta, astfel:
a) atat obligatia de repatriere a valutei, cat si efectuarea operatiunilor
prin conturile deschise in Romania la banci autorizate nu incalca dispozitiile
art. 49 alin. (1) din Constitutie, deoarece acesta, reglementand situatiile in
care pot fi restranse drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor,
prevazute de cap. II din titlul II al Constitutiei, nu se aplica in cauza;
b) dispozitiile legale criticate nu contravin art. 134 alin. (1) si alin.
(2) lit. a) si b) si art. 135 alin. (6) din Constitutie, deoarece
inviolabilitatea, in conditiile legii, a proprietatii private nu poate fi opusa
cerintelor apararii intereselor nationale in activitatea financiara si
valutara, in stadiul actual de dezvoltare a economiei de piata. Nici economia
de piata si nici libertatea comertului nu justifica incalcarea obligatiei de
repatriere a valutei si a termenului legal maxim de repatriere, deoarece de
constituirea fondurilor valutare depinde functionarea insasi a sistemului
economic, astfel ca autonomia juridica a agentilor economici in activitatea de
comert exterior nu se poate realiza decat cu respectarea acestor obligatii.
Intrucat nu exista elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei
Curtii Constitutionale, atat considerentele, cat si solutiile pronuntate prin
deciziile mentionate isi mentin valabilitatea si in cauza de fata. De aceea
exceptia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. IV pct. 2 si 7 din
Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 urmeaza a fi respinsa.
In plus, in ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitiile pct. 7 al
art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 contravin prevederilor art. 29 si
30 din Constitutie, Curtea constata ca aceste texte din legea fundamentala se
refera, in esenta, la drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor, care
nu pot fi opuse cerintelor apararii intereselor nationale in activitatea
financiara si valutara.
De aceea urmeaza a se respinge si exceptia de neconstitutionalitate
referitoare la dispozitiile art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr.
18/1994.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. IV pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind
masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata,
cu modificari, prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Transtex" - S.R.L. Sighisoara in Dosarul nr. 249/1999 al
Judecatoriei Sighisoara.
2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct.
7 din acelasi act normativ, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi
dosar.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 12 octombrie 1999.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Maria Bratu