DECIZIE   Nr. 1512 din 18 noiembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 73 din 28 ianuarie 2011

Augustin Zegrean                            - preşedinte

Aspazia Cojocaru                            -judecător

Acsinte Gaspar                                -judecător

Petre Lăzăroiu                                 -judecător

Mircea Ştefan Minea                       -judecător

Iulia Antoanella Motoc                    -judecător

Ion Predescu                                    -judecător

Puskas Valentin Zoltan                    -judecător

Tudorel Toader                                -judecător

Doina Suliman                                 - magistrat-asistent-şef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Ovidiu Marcel Patru în Dosarul nr. 4.398/30/2008 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Vasile Nistor în Dosarul nr. 6.803/2/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de Societatea Comercială „Sonoma" - S.R.L din Bacău în Dosarul nr. 11/110/2009 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia comercială.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent-şef, referând asupra cauzelor, arată că autorul excepţiei Societatea Comercială „Sonoma" - S.R.L. din Bacău a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea criticii de neconstituţionalitate, iar partea Societatea Comercială „Patrom" - S.R.L. din Bocşa a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.117D/2010, nr. 1.324D/2010 şi nr. 1.392D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor nr. 1.324D/2010 şi nr. 1.392D/2010 la Dosarul nr. 1.117D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 16 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.398/30/2008, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Excepţia a fost ridicată de recurentul Ovidiu Marcel Patru cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva Incheierii din 11 ianuarie 2010, pronunţată de Tribunalul Timiş, în contradictoriu cu intimaţii primarul municipiului Timişoara şi Societatea Comercială „Patrom" - S.R.L, din Bocşa.

Prin Incheierea din 24 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.803/2/2006, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Excepţia a fost ridicată de recurentul Vasile Nistor cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva Incheierii din 26 iunie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimaţii Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Prin Incheierea din 12 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 11/110/2009, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Excepţia a fost ridicată de recurenta Societatea Comercială „Sonoma" - S.R.L, din Bacău cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva Incheierii din 15 ianuarie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, în contradictoriu cu intimata Societatea Comercială „Sonoma Sportswear" - S.R.L, din Timişoara.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii excepţiei susţin, în esenţă, că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 21, art. 24 alin. (1), art. 129 şi ale art. 146 lit. d), precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece „conduce la încălcarea drepturilor procesuale ale părţilor", părţile fiind „obligate să promoveze o cale de atac fără să cunoască considerentele încheierii pronunţate pentru a putea motiva recursul". De aceea, dispoziţiile legale atacate sunt neconstituţionale „în măsura în care nu permit atacarea cu recurs a unei hotărâri peste termenul de 48 de ore de la pronunţare, în situaţia în care această hotărâre a fost dată fără citarea părţilor şi fără ca părţile să cunoască termenul de judecată". In fine, autorii criticii apreciază că „cenzurarea excepţiei de neconstituţionalitate de către instanţa de judecată reprezintă o îngrădire evidentă a accesului liber la justiţie în materie de jurisdicţie constituţională, singura instanţă competentă în materia contenciosului constituţional fiind Curtea Constituţională, potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie".

Instanţele de judecată consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, modificată şi completată prin Legea nr. 177/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, dispoziţii care au următorul conţinut: „Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Incheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 care consacră accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 129 privind folosirea căilor de atac şi ale art. 146 lit. d) privind atribuţiile Curţii Constituţionale, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra constituţionalităţii art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 s-a pronunţat prin numeroase decizii, spre exemplu Decizia nr. 607 din 15 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006, şi Decizia nr. 494 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006.

Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 sunt norme de procedură, pe care instanţa care a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepţii de neconstituţionalitate care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, unica autoritate de jurisdicţie constituţională.

Deci, această procedură face posibilă doar pronunţarea în situaţiile date asupra oportunităţii sesizării Curţii Constituţionale, instanţa de judecată având rol de filtru al excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de părţi.

Totodată, Curtea a reţinut că natura imperativă a termenului de 48 de ore, în cadrul căruia partea interesată poate declara recurs împotriva încheierii prin care instanţa de judecată a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate, are menirea de a da expresie principiului celerităţii şi al soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, în considerarea faptului că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un incident procedural în cadrul unui litigiu.

Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Ovidiu Marcel Patru în Dosarul nr. 4.398/30/2008 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Vasile Nistor în Dosarul nr. 6.803/2/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de Societatea Comercială „Sonoma" - S.R.L, din Bacău în Dosarul nr. 11/110/2009 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia comercială.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman