Decizia Nr.144 din 12.03.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 335 din 15 mai 2015

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Ingrid Alina Tudora	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de „Ipsen Pharma“ SAS, prin reprezentant legal „Fin Expert Consulting“ - S.R.L. cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 33.117/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.370D/2014.2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Alexandru Enăchescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar pentru partea Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se prezintă consilierul juridic Oana Mocanu, cu delegaţie la dosar. Lipseşte partea Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Fiscală pentru Contribuabilii Mijlocii, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, susţine, în esenţă, că art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 31 alin. (1) şi (2) coroborat cu cele ale art. 53, art. 44, art. 45 şi art. 56 alin. (2), întrucât, în temeiul prevederilor legale criticate, informaţiile necesare în vederea stabilirii şi calculării contribuţiei trimestriale datorate de către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor vor fi transmise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate numai în format electronic.4. Consilierul juridic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că sunt nefondate susţinerile reprezentantului autoarei excepţiei. Arată, astfel, că textul legal criticat prevede în mod expres care este modalitatea de comunicare a valorii consumului de medicamente către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor. Învederează faptul că, în faţa instanţei de fond, s-a făcut dovada transmiterii în timp util a datelor în discuţie, acestea fiind recepţionate şi citite de către autoarea excepţiei. Totodată, arată că instituţia pe care o reprezintă nu are obligaţia ataşării unei semnături electronice, având în vedere că Legea nr. 455/2001 nu prevede acest lucru.5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, trecând peste criticile formulate, care reprezintă, de fapt, chestiuni de fond ale cauzei, prevederile art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 reflectă evoluţia legislativă a modalităţilor de comunicare şi, practic, asigură o anumită celeritate în transmiterea informaţiilor. De altfel, această modalitate de comunicare în format electronic este prevăzută şi în art. 44 din Codul de procedură fiscală, regăsindu-se şi în cuprinsul art. 154 alin. (6) din Codul de procedură civilă - Legea nr. 134/2010.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:6. Prin Încheierea din 27 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 33.117/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de „Ipsen Pharma“ SAS, prin reprezentant legal „Fin Expert Consulting“ - S.R.L. cu sediul în Bucureşti, într-o cauză având ca obiect o contestaţie împotriva unui act administrativ fiscal.7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că prevederile art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, care prevăd că informaţiile necesare calculării taxei de clawback vor fi transmise de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în format electronic, contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1), art. 31 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 53, art. 44, art. 45 şi art. 56 alin. (2).8. Astfel, autoarea excepţiei apreciază că se încalcă dreptul la o justă impunere a sarcinilor fiscale, întrucât prin această procedură electronică de transmitere a informaţiilor se instituie o modalitate incertă de comunicare a CNAS cu contribuabilul, ceea ce face ca sarcina fiscală să nu fie previzibilă. Întrucât în cazul taxei de clawback este vorba despre o obligaţie fiscală, arată că este necesar ca prin art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 să se instituie obligaţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de a ataşa actelor transmise în forma electronică o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat. Ca urmare a acestei modalităţi evazive prin care sunt furnizate informaţiile necesare calculării şi plăţii taxei de clawback, se ajunge la situaţia în care plătitorii acestei taxe să nu recepţioneze informaţiile şi, implicit, să nu achite la timp contribuţia, împrejurare de natură a atrage obligarea la plata de dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi la excluderea lor de pe listele menţionate în cuprinsul art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011.9. Prin urmare, în opinia autoarei excepţiei, se creează o discriminare între contribuabilii care trebuie să achite contribuţia prevăzută de acest act normativ, care au primit sau nu în timp util informaţiile de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, şi contribuabilii care sunt debitori ai taxelor şi impozitelor prevăzute în alte acte normative, în care sunt prevăzute modalităţi de recepţie a comunicării dintre instituţiile statului şi contribuabil.10. Apreciază, de asemenea, că prin modalitatea echivocă de comunicare a informaţiilor de la instituţia statului către contribuabil se încalcă şi dispoziţiile art. 31 alin. (1) şi (2) coroborate cu cele ale art. 53 din Constituţie, deoarece se restrânge în mod nelegitim dreptul de acces la informaţiile de interes public şi personal.11. Consideră că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 44 din Constituţie, precum şi cele ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece obligaţia de plată a penalităţilor afectează în mod nejustificat patrimoniul privat al contribuabililor datorită carenţelor reglementării legale criticate şi a comunicării defectuoase a informaţiilor în baza cărora aceştia calculează nivelul contribuţiei trimestriale datorate.12. În fine, apreciază că este afectată şi libertatea economică, întrucât prin obligarea deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă la plata unei taxe ce se poate calcula numai pe baza informaţiilor transmise de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, fără a exista o obligaţie pentru aceasta de a face o comunicare adecvată care să permită certificarea conţinutului comunicării şi a dovedirii recepţionării informaţiei de către destinatar, se încalcă accesul la o activitate economică liberă într-un mediu normal, reglementat în mod unitar şi egal pentru toţi subiecţii de drept.13. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 este neîntemeiată. Arată, astfel, că procedura de comunicare a informaţiilor este aceeaşi pentru toţi contribuabilii care datorează taxa de clawback, iar în ceea ce priveşte critica referitoare la comunicarea electronică a informaţiilor, instanţa de judecată reţine faptul că o astfel de procedură este prevăzută şi de Codul de procedură fiscală.14. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:16. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, prevederi care au fost modificate prin art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69 din 29 octombrie 2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 5 noiembrie 2014. Potrivit textului criticat de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, „Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate“.18. În susţinerea neconstituţionalităţii acestei reglementări legale se invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări“, art. 31 alin. (1) şi (2) referitor la obligaţia autorităţilor publice de a asigura informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal, coroborat cu art. 53 referitor la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 44 privind Dreptul de proprietate privată coroborat cu art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 45 potrivit căruia „Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora, în condiţiile legii, sunt garantate“ şi art. 56 alin. (2) potrivit căruia „Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale“.19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că întreaga critică este fundamentată pe comunicarea cu întârziere, pe cale electronică, a datelor de consum de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în temeiul art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, împrejurare ce a condus, potrivit susţinerilor autoarei excepţiei, la neachitarea de către deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentelor, în termenul prevăzut la art. 5 alin. (8) din acest act normativ, a contribuţiei trimestriale datorate, fapt ce a generat dobânzi şi penalităţi de întârziere, stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În acest context, autoarea excepţiei susţine, în esenţă, că prevederile art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 sunt neconstituţionale, deoarece instituie o modalitate nesigură şi neclară de comunicare a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu contribuabilul, adică în format electronic, fără a fi ataşată o semnătură electronică care să certifice conţinutul comunicării şi al recepţionării informaţiei.20. Faţă de critica formulată, Curtea reţine că, potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, care sunt persoane juridice române, precum şi deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române, prin reprezentanţii legali ai acestora, au obligaţia de a plăti contribuţii trimestriale pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate. Actul normativ amintit reglementează modul de calcul al contribuţiei trimestriale (taxa clawback) pe care deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor trebuie să o plătească, şi anume prin aplicarea unui procent „p“ asupra valorii consumului de medicamente, suportată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuţie.21. Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente, care include şi TVA suportat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate. Stabilirea, calculul şi declararea contribuţiei trimestriale se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia după deducerea TVA-ului de către acestea din valoarea aferentă consumului trimestrial de medicamente transmis de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.22. În ceea ce priveşte un eventual comportament al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de natură a determina o întârziere în comunicarea datelor necesare pentru „stabilirea, calculul şi declararea contribuţiei trimestriale“, Curtea subliniază că acest aspect nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una ce ţine exclusiv de conduita părţilor implicate. Curtea apreciază că, în desfăşurarea activităţii sale economice, este firesc ca persoana juridică deţinătoare a autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentelor să adopte o conduită activă şi diligentă, în deplină cunoştinţă a reglementărilor specifice aplicabile în materie, să evite o atitudine pasivă, tocmai în vederea preîntâmpinării unor incidente sau necorelări în ceea ce priveşte executarea obligaţiilor fiscale care îi incumbă.23. Comunicarea în format electronic a datelor necesare pentru calculul contribuţiei trimestriale nu este, însă, de natură a contraveni dispoziţiilor constituţionale invocate de autoarea excepţiei, ci reprezintă o consecinţă a eliminării barierelor administrative, în scopul instituirii unei proceduri caracterizate prin simplificare şi celeritate în transmiterea informaţiilor.24. De altfel, Curtea reţine că datele comunicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, pot fi contestate de către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor, iar depunerea contestaţiilor nu suspendă obligaţia de plată a contribuţiei trimestriale datorate. Contestaţiile vor avea ca obiect datele aferente trimestrului pentru care au fost comunicate potrivit art. 5 alin. (7) şi se soluţionează prin emiterea unui act administrativ comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora. Ulterior comunicării actului administrativ sau la expirarea termenului de 30 de zile, contestatarul se poate adresa instanţei de contencios administrativ potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.25. În fine, Curtea constată că în domeniul fiscalităţii, şi nu numai, intenţia legiuitorului este aceea de „creştere a gradului de informatizare a activităţilor desfăşurate de organele fiscale, al stimulării depunerii prin mijloace electronice a declaraţiilor, cererilor şi a altor documente pe care contribuabilii le depun la organele fiscale, al dezvoltării unui sistem de comunicare electronică între contribuabili şi organele fiscale, inclusiv în ceea ce priveşte comunicarea către contribuabili a actelor administrative fiscale şi a oricăror altor acte procedurale (notificări, înştiinţări, certificate de atestare fiscală etc.)“. [A se vedea, în acest sens, preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40 din 18 iunie 2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 23 iunie 2014.]26. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de „Ipsen Pharma“ SAS, reprezentată legal de „Fin Expert Consulting“ - S.R.L. cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 33.117/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 12 martie 2015.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora