DECIZIE   Nr. 1419 din 2 noiembrie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 106 alin. 1 din Codul de procedura civila raportate la cele ale art. 966 din Codul civil

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 6 din 4 ianuarie 2011

Augustin Zegrean                      - preşedinte

Aspazia Cojocaru                      -judecător

Acsinte Gaspar                          -judecător

Petre Lăzăroiu                           -judecător

Mircea Ştefan Minea                 -judecător

Iulia Antoanella Motoc               -judecător

Ion Predescu                             -judecător

Puskas Valentin Zoltan              -judecător

Tudorel Toader                          -judecător

Doina Suliman                           - magistrat-asistent-şef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 106 alin. 1 din Codul de procedură civilă raportate la cele ale art. 966 din Codul civil, excepţie ridicată de Iancu Alexandru Arpezeanu şi Mirela Arpezeanu în Dosarul nr. 835/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 26 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 835/215/2009, Judecătoria Craiova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 106 alin. 1 din Codul de procedură civilă raportate la cele ale art. 966 din Codul civil.

Excepţia a fost ridicată de Iancu Alexandru Arpezeanu şi Mirela Arpezeanu într-o cauză civilă având ca obiect anularea unui act.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 44, precum şi prevederilor art. 1 şi art. 41 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In acest sens, face referire, pe de o parte, la exprimarea utilizată de legiuitor în enunţarea art. 966 din Codul civil, respectiv sintagma „nu poate avea niciun efect", prin care se aduce atingere dreptului oricărei persoane de a i se garanta ocrotirea bunului al cărui proprietar este şi, pe de altă parte, la „caracterul dubitativ prin care art. 966 din Codul civil este enunţat şi care lasă loc la interpretări părtinitoare, subiective, supuse arbitrariului şi influenţabile de orice natură de interese obscure, în anumite cazuri, fără considerarea principiilor de drept". Astfel, „textul de lege menţionat lasă la aprecierea instanţei (judecătorului) posibilitatea aprecierii valabilităţii actului subsecvent, prin raportare la eventuale încălcări ale textelor de lege de către contractanţii iniţiali".

Cât priveşte critica art. 106 alin. (1) din Codul de procedură civilă, autorii excepţiei consideră că şi modul de redactare a acestui text „lasă loc la interpretări", astfel că în practica judiciară se ajunge, de multe ori, „la situaţii injuste ce generează veritabile abuzuri şi încălcări ale drepturilor fundamentale".

Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 106 alin. 1 din Codul de procedură civilă raportate la cele ale art. 966 din Codul civil, dispoziţii care au următorul cuprins:

- Art. 106 alin. 1 din Codul de procedură civilă: „Anularea unui act de procedură atrage şi nulitatea actelor următoare, în măsura în care acestea nu pot avea o existenţă de sine stătătoare.";

- Art. 966 din Codul civil: „Obligaţia fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea niciun efect."

Autorii excepţiei consideră că aceste dispoziţii contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată, precum şi prevederilor cuprinse în art. 41 privind reparaţia echitabilă din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci, nemulţumiţi de soluţiile legislative cuprinse în dispoziţiile de lege sus-citate, solicită modificarea acestora cu scopul de a împiedica aplicarea lor.

Deoarece aceste dispoziţii de lege consacră reglementări de maximă generalitate, cu valoare principială, aplicarea lor nu este condiţionată de criterii cu finalitate sau eficienţă discriminatorie, ci este exclusiv dependentă de identitatea dintre situaţia de fapt reală şi cea definită prin ipotezele lor.

De aceea, nu se poate reţine niciun fine de neconstituţionalitate în ceea ce le priveşte, prevederile constituţionale şi convenţionale invocate neavând nicio concludentă în demonstrarea neconstitutionalitătii acestor dispoziţii legale.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 106 alin. 1 din Codul de procedură civilă raportate la cele ale art. 966 din Codul civil, excepţie ridicată de Iancu Alexandru Arpezeanu şi Mirela Arpezeanu în Dosarul nr. 835/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman