DECIZIE Nr.
1400 din 16 decembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolventei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 77 din 10 februarie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Gheorghe Stan si Gabriela Stan în
Dosarul nr. 47/121/2004 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi
fluvială şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât
critica vizează completarea textului de lege în sensul explicării de către
legiuitor a noţiunilor utilizate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 15 mai 2008, pronunţată în Dosarul
nr. 47/121/2004, Tribunalul Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 din Legea
nr.85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Gheorghe Stan şi Gabriela Stan.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată că prevederile art. 41 din Legea nr. 85/2006
interzic, pe perioada desfăşurării procedurii insolvenţei, adăugarea la creanţa
pe care creditorul o are împotriva debitorului de dobânzi, penalităţi şi
accesorii ce reprezintă fructe civile normale ale creanţei şi care ar determina
majorarea atât a valorii nominale, cât şi a valorii reale a acesteia. Or, în
condiţiile în care termenul „accesorii" este interpretat ca fiind echivalent al sintagmei „actualizare cu rata inflaţiei", creditorul
nu îşi va recupera integral creanţa, ceea ce contravine principiului
constituţional al garantării proprietăţii private.
Tribunalul Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi
fluvială şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că raţiunea
dispoziţiei legale criticate, care consacră unul dintre efectele importante ale
procedurii deschiderii insolvenţei, şi anume acela de a suspenda curgerea
dobânzilor, majorărilor, penalităţilor şi a oricăror altor cheltuieli
accesorii, este aceea că ia distribuirea produsului supus lichidării creditorii
fără garanţii reale, care au şanse reduse de recuperare a creanţei de baza, nu
au practic nicio şansă de a obţine accesoriile create din această creanţă.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de
lege care are următorul conţinut: „(1) Nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită
generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior datei
deschiderii procedurii.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), creanţele
garantate se înscriu în tabelul definitiv şi/sau în tabelul definitiv
consolidat, după caz, la valoarea garanţiilor, evaluată în conformitate cu art.
39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decât valoarea totală a creanţei garantate
de acea garanţie. La distribuţia preţului garanţiei, creditorul garantat va fi
îndreptăţit să calculeze accesoriile la creanţa garantată până cel mult la data
vânzării bunului, cu condiţia ca preţul bunului să fie corespunzător mai mare
decât valoarea iniţial evaluată. In cazul în care preţul va fi inferior valorii
evaluate, la distribuţie se va ajusta corespunzător raportul dintre partea
garantată şi cea negarantată a creanţei.
(3) In cazul în care se confirmă un plan de
reorganizare, dobânzile, majorările ori penalităţile de orice fel sau
cheltuielile accesorii la obligaţiile născute ulterior datei deschiderii
procedurii generale se achită în conformitate cu actele din care rezultă şi cu
prevederile programului de plăţi. In cazul în care planul eşuează, prevederile
alin. (1) şi (2) se aplică corespunzător pentru calculul accesoriilor cuprinse
în programul de plăţi, la data intrării în faliment.
(4) Nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice
fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată
creanţelor născute ulterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate,
cât şi a celei generale, în cazul în care niciun plan de reorganizare nu este
confirmat."
In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 44 alin. (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii
private.
Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea
observă că autorii excepţiei sunt, de fapt, nemulţumiţi de modul de redactare a
textului de lege criticat, care nu redă explicit, cu claritate, înţelesul
sintagmei „alte cheltuieli accesorii", fiind susceptibil de a fi interpretată ca reprezentând o
actualizare cu rata inflaţiei a creanţei. Or, potrivit competenţei Curţii
Constituţionale, aşa cum este ea prevăzută în art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, şi respectând
principiul constituţional al separaţiei puterilor, Curtea Constituţională nu
poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului şi nici nu se poate substitui legiuitorului în
definirea noţiunilor cu care operează legea. Astfel fiind, excepţia de
neconstituţionalitate apare ca inadmisibilă si urmează să fie respinsă ca
atare.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Gheorghe Stan în Dosarul nr.
47/121/2004 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi
de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 decembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu