DECIZIE Nr.
1388 din 26 octombrie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (1) si art. 6 alin. (2) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/2007 privind masurile pentru
combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte
comerciale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 16 din 7 ianuarie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi art. 6 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru
combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte
comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Sandra Trading" -
S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 8.657/99/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia
comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 16 martie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 8.657/99/2009, Tribunalul Iaşi - Secţia comercială şi de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi art. 6 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru
combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte
comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Sandra
Trading" - S.R.L. din Iaşi.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile criticate permit instanţei
de judecată să soluţioneze cauza doar în baza susţinerilor subiective ale
creditoarei, fără ca debitorul să poată administra suficiente probe în apărarea
sa, încălcându-se astfel prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) şi
cele ale art. 24 alin. (1). Emiterea titlului executoriu în urma unui proces
sumar, fără a fi administrate toate mijloacele de probă prevăzute de
dispoziţiile legale, încalcă dreptul constituţional referitor la ocrotirea
proprietăţii, prevăzut de art. 44 din Legea fundamentală. De asemenea,
limitarea probelor exclusiv la înscrisuri, în cadrul procedurii ordonanţei de
plată, restrânge în mod neconstituţional dreptul la apărare al debitorului.
Tribunalul Iaşi - Secţia comercială şi de contencios
administrativ arată că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
reprezintă dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea
întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte
comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din
31 octombrie 2007.
- Art. 2 alin. (1): „Prezenta ordonanţă de urgenţă
se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de
plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale.";
- Art. 6 alin. (2): „La cerere se anexează
înscrisurile ce atestă cuantumul sumei datorate şi orice alte înscrisuri
doveditoare ale acesteia."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor
dispoziţii, autorul excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 16
referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitoare la
accesul liber la justiţie, ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la
apărare şi ale art. 44 alin. (1) referitoare la dreptul de proprietate. De asemenea,
sunt invocate prevederile art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului şi cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 119/2007 s-a pronunţat în repetate rânduri, exemplu fiind
Decizia nr. 1.129 din 10 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 716 din 23 octombrie 2009, sau Decizia nr. 210 din 4
martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din
10 mai 2010. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 119/2007 a fost adoptată pentru a stabili măsuri pentru
combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată asumate prin contracte
comerciale şi pentru stabilirea unei proceduri simplificate de soluţionare a
acţiunilor în justiţie având ca obiect asemenea obligaţii. Or, potrivit art.
126 din Constituţie, competenţa instanţelor de judecată şi procedura în faţa
acestora se stabilesc prin lege, precum ordonanţa criticată.
Prevederile de lege criticate sunt în sensul aplicării
principiului rolului activ al judecătorului, care, la soluţionarea pricinilor
în primă instanţă, are obligaţia de a încerca împăcarea părţilor. Imprejurarea
că, potrivit art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007,
judecătorul citează părţile pentru explicaţii şi lămuriri şi stăruie în
efectuarea plăţii sumei datorate nu înseamnă că hotărârea se va pronunţa
înainte ca judecătorul să analizeze toate probele aflate la dosar, inclusiv
cele propuse de debitor. Mai mult, art. 2 din ordonanţă prevede că procedura
reglementată de acest act normativ vizează exclusiv creanţele certe, lichide şi
exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă din
contracte comerciale, iar art. 10 dispune că ordonanţa de plată se va emite
numai în urma verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse potrivit art. 6
alin. (2), a declaraţiilor părţilor, precum şi a celorlalte probe administrate,
instanţa constatând că cererea este întemeiată.
Pe de altă parte, dispoziţiile art. 13 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 dau posibilitatea contestării de către debitor
a ordonanţei de plată şi reglementează procedura pentru exercitarea căii de
atac. Aşa fiind, Curtea a constatat că prevederile art. 2 alin. (1) şi cele ale
art. 6 alin. (2) din ordonanţă nu numai că nu încalcă dreptul la apărare şi
dreptul părţilor la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, dau expresie acestora.
Intrucât nu au apărut împrejurări noi, care să
determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie,
soluţia adoptată în precedent, precum şi considerentele pe care aceasta se
întemeiază îşi menţin valabilitatea şi în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi art. 6 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru
combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte
comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Sandra Trading" -
S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 8.657/99/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia
Comercială şi de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 octombrie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu