DECIZIE   Nr. 137 din 25 februarie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 182 din 22 martie 2010

Acsinte Gaspar                           - preşedinte

Nicolae Cochinescu                    -judecător

Aspazia Cojocaru                       -judecător

Petre Lăzăroiu                            -judecător

Ion Predescu                              -judecător

Tudorel Toader                           -judecător

Augustin Zegrean                       -judecător

Carmen-Cătălina Gliga               - procuror

Benke Karoly                              - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, excepţie ridicată de Sorin Viorel Krunagel în Dosarul nr. 784/115/2009 al Tribunalului Caras Severin - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 5.272D/2009.

Preşedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr. 5.273D-5.282D/2009 şi nr. 5.735D-5.737D/2009, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică cu cea ridicată în Dosarul nr. 5.272D/2009.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 5.273D- 5.282D/2009 si nr. 5.735D-5.737D/2009 la Dosarul nr. 5.272D/2009.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 5.273D- 5.282D/2009 şi nr. 5.735D-5.737D/2009 la Dosarul nr. 5.272D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 9 iunie 2009, 16 iunie 2009, 19 iunie 2009, 23 iunie 2009, pronunţate în dosarele nr. 784/115/2009, nr. 1.013/115/2009, nr. 383/115/2009, nr. 740/115/2009, nr. 879/115/2009, nr. 1.532/115/2009, nr. 1.050/115/2009, nr. 1.011/115/2009, nr. 786/115/2009, nr. 782/115/2009, nr. 790/115/2009, nr. 839/115/2009, nr. 860/115/2009 şi nr. 607/115/2009, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, excepţie ridicată de Sorin Viorel Krunagel, Ciprian Tibru, Alex Constantin Turcitu, Gunter Loidl, Ioan Mustaţă, Alberto Daniel Vâlciu, Nicuşor Giurici, Cristian Trandafir, Petru Ruchtenwald Jurjoniţă, Petru Drăgan, Gabriel Mitru Săvan şi Societatea Comercială „Costi Flavius Automobile" - S.R.L. din Reşiţa în cauze având ca obiect anularea actelor administrativ-fiscale în baza cărora a fost percepută taxa pe poluare.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul legal criticat încalcă prevederile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţilor Europene, întrucât taxa pe poluare este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea Europeană şi reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, la o nouă înmatriculare, taxa nu mai este percepută. Astfel, această taxă pe poluare este, în realitate, o taxă vamală şi că, prin aplicarea art. 90 din Tratat, „instanţa este datoare să constate că prevederile Ordonanţei nr. 50/2008 sunt reglementări contrare legislaţiei europene şi că nu pot fi menţinute în continuare ca aplicabile".

Tribunalul Caraş-Severin - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât priveşte chestiuni care ţin de competenţa instanţelor judecătoreşti.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008. Textul art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 are următorul cuprins:

„Obligaţia de plată a taxei intervine:

a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România;".

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 148 alin. (2) şi (4) în coroborare cu art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţilor Europene (devenit art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona) privind interzicerea impunerii asupra produselor din alte state membre ale Uniunii Europene a unor taxe superioare celor ce se aplică produselor naţionale. In fine, sunt invocate cauzele Weigel (2004), precum şi Nadasdi şi Nemeth (2005), soluţionate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

I. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică dispoziţiile art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 prin prisma faptului că încalcă prevederile art. 90 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi, potrivit art. 148 alin. (2) din Constituţie, ar trebui aplicată cu prioritate norma comunitară. Se constată că aceste aspecte nu reprezintă probleme de constituţionalitate, ci ţin de aplicarea legii de către instanţa de judecată, neintrând în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale. In acest sens, Curtea s-a pronunţat expressis verbis prin Decizia nr. 413 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 21 mai 2008.

Din motivarea autorului excepţiei de neconstituţionalitate nu rezultă că textul art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului ar fi neconstituţional în raport de dispoziţiile art. 148 alin. (2) din Constituţie, care, de altfel, nici nu ar putea veni în contradicţie cu vreun text de lege (art. 148 instituie posibilitatea şi, în acelaşi timp, obligativitatea aplicării normei comunitare în dauna celei naţionale, atunci când norma naţională contravine normei comunitare), ci în raport de dispoziţiile art. 110 din tratat, ori Curtea Constituţională nu are competenţa de a tranşa un conflict între norma naţională şi cea comunitară, această competenţă revenind instanţei de drept comun.

II. Prin Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2010, Curtea Constituţională a stabilit că nu este de competenţa sa „să analizeze conformitatea unei dispoziţii de drept naţional cu textul Tratatului de instituire a Comunităţii Europene (devenit Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene) prin prisma art. 148 din Constituţie. O atare competenţă, şi anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea naţională şi Tratatul CE, aparţine instanţei de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă şi legală, din oficiu sau la cererea părţii, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 234 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene. In situaţia în care Curtea Constituţională s-ar considera competentă să se pronunţe asupra conformităţii legislaţiei naţionale cu cea europeană, s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicţii între cele două instanţe, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil".

III. Curtea observă şi faptul că autorul excepţiei, în memoriul prin care a formulat excepţia de neconstituţionalitate, recunoaşte că „instanţa este datoare să constate că prevederile Ordonanţei nr. 50/2008 sunt reglementări contrare legislaţiei europene şi că nu pot fi menţinute în continuare ca aplicabile".

Toate aceste aspecte converg spre a demonstra faptul că sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor comunitare obligatorii în raport cu prevederile legislaţiei naţionale revine instanţei de judecată. Este o chestiune de aplicare a legii, şi nu de constituţionalitate. Curtea constată că, în raporturile dintre legislaţia comunitară şi cea naţională (cu excepţia Constituţiei), se poate vorbi numai de prioritate de aplicare a celei dintâi faţă de cealaltă, chestiune ce intră în competenţa instanţelor judecătoreşti.

Mai mult, Curtea reţine că, în cazul în care s-ar accepta punctul de vedere contrar, în sensul că instanţa constituţională poate stabili constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea unui text de lege raportat la prevederile unui act comunitar, ar încălca, în mod evident, competenţele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, din moment ce aceasta are competenţa să interpreteze tratatele (art. 267 din tratat). In consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate ridicată urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, excepţie ridicată de Sorin Viorel Krunagel, Ciprian Tibru, Alex Constantin Turcitu, Gunter Loidl, Ioan Mustaţă, Alberto Daniel Vâlciu, Nicuşor Giurici, Cristian Trandafir, Petru Ruchtenwald Jurjonită, Petru Drăgan, Gabriel Mitru Săvan si Societatea Comercială „Costi Flavius Automobile" - S.R.L. din Resita în dosarele nr. 784/115/2009, nr. 1.013/115/2009, nr. 383/115/2009, nr. 740/115/2009, nr. 879/115/2009, nr. 1.532/115/2009, nr. 1.050/115/2009, nr. 1.011/115/2009, nr. 786/115/2009, nr. 782/115/2009, nr. 790/115/2009, nr. 839/115/2009, nr. 860/115/2009 şi nr. 607/115/2009 ale Tribunalului Caraş-Severin - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 februarie 2010.

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Benke Karoly