Decizia Nr.137 din 13.03.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 425 din 10 iunie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006, excepţie ridicată de Mircea Moraru în Dosarul nr. 2.551/104/2013 al Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 593D/2013 al Curţii Constituţionale. La apelul nominal se constată lipsa părţilor.Procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 651D/2013, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, excepţie ridicată de Marian Pârvu în Dosarul nr. 1.269/116/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent învederează Curţii faptul că autorul excepţiei a transmis la dosarul cauzei concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, chiar dacă prin Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013 Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea ordonanţei de urgenţă criticate, în integralitatea sa. În acest sens, arată că acţiunea sa de chemare în judecată a fost irevocabil soluţionată în recurs, în temeiul unui cadru legislativ declarat ulterior ca fiind neconstituţional, astfel că, pentru a putea reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătoreşti, este necesar ca şi în această cauză Curtea să pronunţe o decizie de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate.Având cuvântul cu privire la această cerere, reprezentantul Ministerului Public arată că prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale nu permit pronunţarea a două decizii diferite prin care constată neconstituţionalitatea aceloraşi texte legale. Într-o astfel de situaţie, decizia Curţii prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii legale constituie motiv de revizuire şi pentru cauzele soluţionate definitiv, în cursul cărora a fost invocată aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, însă la un moment anterior publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei de admitere a Curţii Constituţionale.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 652D/2013, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, excepţie ridicată de Adrian Dimu Caramiha şi Aurelia Buzatu în Dosarul nr. 20.150/3/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie problema conexării lor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a dosarelor menţionate.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 651D/2013 şi nr. 652D/2013 la Dosarul nr. 593D/2013, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public.Acesta solicită respingerea, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că prin Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013 Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 11 septembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2.551/104/2013 Tribunalul Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mircea Moraru într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face.Prin deciziile civile nr. 3.162 şi nr. 3.158, ambele din 2 septembrie 2013, pronunţate în Dosarul nr. 1.269/116/2012, respectiv nr. 20.150/3/2012, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, respectiv cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, excepţii ridicate de Marian Pârvu şi, respectiv, de Adrian Dimu Caramiha şi Aurelia Buzatu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut asemănător, se arată, în esenţă, că prevederile ordonanţei de urgenţă criticate, prin care se dispune eşalonarea plăţilor despăgubirilor (acordate în temeiul legilor nr. 9/1998, nr. 290/2003 şi nr. 393/2006) în tranşe, pe o perioadă de 10 ani, contravin principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, deoarece acest tratament juridic este nefavorabil, discriminatoriu faţă de cel de care au beneficiat acele persoane care, în aceeaşi calitate de persoane îndreptăţite la despăgubiri, au încasat deja sumele de bani stabilite cu titlu de despăgubire, într-un termen rezonabil sau chiar în termenul instituit de legile mai sus amintite. Reglementarea, aplicându-se şi titlurilor de plată emise şi neachitate integral până la data intrării ei în vigoare, este contrară şi principiului neretroactivităţii legii civile, deoarece nu cuprinde norme de procedură, pentru a fi de imediată aplicare, ci norme de drept material, care afectează chiar regimul dreptului.Autorii excepţiei apreciază că măsurile instituite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 nu se pot justifica prin ameninţarea adusă bugetului de stat, dat fiind că România nu se află în niciuna din situaţiile de excepţie la care fac referire dispoziţiile art. 53 din Constituţie şi că elementele cuprinse în Nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă menţionate nu sunt de natură să răspundă condiţiilor stabilite de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, cu atât mai mult cu cât în preambulul ordonanţei caracterul de urgenţă este determinat de oportunitatea, raţiunea şi utilitatea reglementării, fără a se evidenţia însă existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată.În motivarea excepţiei se mai arată că prevederile criticate încalcă flagrant dispoziţiile constituţionale care consacră şi garantează dreptul de proprietate şi creanţele asupra statului, în condiţiile în care persoanele îndreptăţite la despăgubiri sunt titulare ale unui drept de creanţă, care, în accepţiunea art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, constituie un „bun“, astfel încât acestea pot pretinde că au cel puţin „o speranţă legitimă“ de a redobândi efectiv dreptul de proprietate. Totodată, se mai susţine că dificultăţile întâmpinate de autorităţile publice în soluţionarea numărului mare de cereri întemeiate pe Legea nr. 9/1998 nu poate reprezenta o cauză de exonerare a obligaţiilor acestora, iar depăşirea oricărui termen rezonabil în soluţionarea unor astfel de cereri duce la însăşi negarea dreptului de proprietate.Tribunalul Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 593D/2013, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 se justifică în condiţiile imposibilităţii asigurării sumelor suplimentare pentru plata tuturor despăgubirilor, fără afectarea echilibrului bugetar, fiind, astfel, necesară o intervenţie legislativă rapidă care să asigure un just echilibru între interesele statului şi cele ale reclamanţilor. Această reglementare nu contestă existenţa creanţei în sensul de „bun“ şi nu aduce o restrângere a dreptului de proprietate, acesta urmând să fie satisfăcut în totalitate în modalitatea prevăzută, adică prin eşalonarea plăţilor. Totodată, adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă nu încalcă rolul de unică autoritate legiuitoare a Parlamentului.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, exprimându-şi opinia în dosarele nr. 651D/2013 şi nr. 652D/2013, apreciază că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 sunt constituţionale.În esenţă, se arată că actul normativ criticat nu afectează dreptul de proprietate în substanţa sa, ci instituie o limitare a exerciţiului acestui drept, prin stabilirea unor tranşe pentru plata eşalonată a despăgubirilor cuvenite persoanelor îndreptăţite. Aceste prevederi se aplică pentru viitor, în mod unitar, nediscriminatoriu, tuturor titlurilor de plată emise şi neachitate integral până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă ce constituie obiectul criticilor de neconstituţionalitate, astfel că nu poate fi reţinută nici pretinsa contradicţie faţă de principiul egalităţii şi nici faţă de principiul neretroactivităţii legii civile.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 28 februarie 2013.În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate normele constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) potrivit cărora „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări“, art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 115 alin. (4) şi (6) referitor la delegarea legislativă. De asemenea, autorii excepţiei susţin că actul normativ criticat contravine prevederilor art. 6 paragraful 1 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit căruia „Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale.[...]“, dar şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la aceeaşi convenţie, care prevede că „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional“, art. 14 din Convenţie şi art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, referitoare la interzicerea discriminării, precum şi jurisprudenţei în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Prin Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 24 ianuarie 2014, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, în integralitatea sa. În consecinţă, efectele juridice ale dispoziţiilor acestui act normativ au încetat în temeiul art. 147 alin. (1) din Constituţie, din moment ce în termenul de 45 de zile de la publicarea deciziei menţionate în Monitorul Oficial al României, Partea I, legiuitorul nu a intervenit în sensul punerii lor de acord cu decizia Curţii.Prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost invocată anterior pronunţării şi publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 528 din 12 decembrie 2013, astfel că, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 şi potrivit jurisprudenţei Curţii, aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013 urmează să îşi găsească aplicarea, de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, inclusiv în cauza pendinte în cadrul căreia s-a ridicat prezenta excepţie de neconstituţionalitate, întrucât deciziile Curţii sunt general obligatorii şi produc efecte numai pentru viitor, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie; de asemenea, în temeiul aceleiaşi norme constituţionale, deciziile Curţii, prin efectul lor general obligatoriu, se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept şi au putere de lucru judecat, care se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta.Totodată, deşi în cauza de faţă Curtea va pronunţa o soluţie de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei, se impune precizarea că, în temeiul deciziei de admitere mai sus menţionate, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, potrivit art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din anul 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz, dacă litigiul a fost definitiv soluţionat în timp ce excepţia de neconstituţionalitate se afla, spre soluţionare, pe rolul Curţii Constituţionale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 528 din 12 decembrie 2013 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea jurisprudenţa Curţii Constituţionale în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 61 din 21 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 10 aprilie 2013, Decizia nr. 319 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 25 aprilie 2012, sau Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012). În consecinţă, soluţia procedurală în cauza de faţă nu împiedică ci, din contră, dă posibilitatea valorificării deciziei de admitere menţionate în condiţiile arătate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992*,_____* A se vedea opinia separată ataşată Deciziei nr. 528 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 24 ianuarie 2014.CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legii:DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006, excepţie ridicată de Mircea Moraru în Dosarul nr. 2.551/104/2013 al Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de Marian Pârvu, respectiv de Adrian Dimu Caramiha şi Aurelia Buzatu în dosarele nr. 1.269/116/2012 şi, respectiv, nr. 20.150/3/2012 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 13 martie 2014.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi