DECIZIE Nr.
1341 din 22 octombrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 844 din 7 decembrie 2009
Nicolae Cochinescu - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Fabian Niculae -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Gerhard Truetsch şi Martha
Schutz în Dosarul'nr. 5.012/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 27 aprilie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 5.012/62/2008, Tribunalul Braşov - Secţia civilă a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în
mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Excepţia a fost ridicată de Gerhard Truetsch şi Martha
Schutz într-un dosar având ca obiect o acţiune în revendicare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale atacate sunt neconstituţionale
întrucât impunerea unui termen în care să se depună actele necesare dovedirii
calităţii de persoană îndreptăţită încalcă în special dreptul de proprietate
consfinţit de Constituţie, respectiv art. 44 alin. (2), potrivit căruia
proprietatea privată este garantată şi ocrotită de lege, indiferent de titular.
De asemenea, se mai critică faptul că o persoană este nevoită să facă dovada
dreptului său de proprietate, în condiţiile în care, la momentul preluării
imobilului de către statul român, i-au fost preluate atât imobilul, cât şi
actele doveditoare ale proprietăţii asupra unui imobil, aceste acte fiind
deţinute de instituţiile statului român.
Tribunalul Braşov - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate
nu este întemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
limitarea în timp a dreptului de a administra dovezi cu privire la existenţa
unui drept se încadrează în norma constituţională prevăzută la alin. (1) al
art. 44, ideea de securitate a circuitului civil nepermiţând perpetuarea sine
die a unei stări de incertitudine şi nesiguranţă cu privire la raporturile
juridice şi fiind în acord cu limitarea legală a exercitării drepturilor
civile.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, republicată, în urma adoptării Legii nr. 247/2005, în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, având următorul conţinut:
„Art. 23. - Actele
doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calităţii de
asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul moştenitorilor,
cele care atestă această calitate şi, după caz, înscrisurile care descriu
construcţia demolată şi orice alte înscrisuri necesare evaluării pretenţiilor
de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data
soluţionării notificării."
Autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 21 privind liberul acces la justiţie şi ale art. 44
alin. (2) referitoare la dreptul de proprietate privată. Totodată, invocă
contrarietatea textului de lege criticat cu prevederile art. 13 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, coroborat cu
art. 11 alin. (2) din Constituţia României.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
Constituţională constată că, în jurisprudenţa sa, a statuat că liberul acces la
justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte
actul de justiţie. Astfel, legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili
regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie
ce rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora
„Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege"; astfel
că, pentru situaţii deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de
procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procesuale, astfel
încât liberul acces la justiţie să nu fie afectat.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate
avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea
anumitor exigenţe, între care şi stabilirea unor termene după a căror expirare
valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
In ceea ce priveşte susţinerile autorilor referitoare
la proba dreptului de proprietate, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, de
exemplu, prin Decizia nr. 1.148 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 778 din 20 noiembrie 2008. Cu acel prilej, a
constatat că dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic
al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989 sunt constituţionale, reţinând că reglementarea administrării doar a
probei cu înscrisuri în procedura de restituire a imobilelor preluate în mod
abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, ca o excepţie de la
regula administrării probelor în procesul civil, reprezintă prerogativa
exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie,
avându-se în vedere şi obiectul restituirii, respectiv bunurile imobile, fără a
fi încălcate, astfel, drepturile fundamentale ale justiţiabililor. De altfel,
instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce priveşte
administrarea probelor, nu este contrară dreptului la un proces echitabil, atât
timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor. Atât
în sistemul nostru procesual, cât şi în alte ţări, legea poate limita
posibilitatea folosirii anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna
părţilor, cum sunt probele, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau
spiritul Legii fundamentale.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia,
cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează
valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Gerhard Truetsch şi Martha
Schutzîn Dosarul nr. 5.012/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 octombrie
2009.
PREŞEDINTE,
NICOLAE COCHINESCU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae