Decizia Nr.1308 din 04.10.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, excepţie ridicată de Ministerul Tineretului şi Sportului şi de Societatea Comercială „Wettpunkt International“ - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.802/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.505D/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 14/2011.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 28 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 7.802/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc a fost ridicată de Ministerul Tineretului şi Sportului, iar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 a fost ridicată de Societatea Comercială „Wettpunkt International“ - S.R.L. din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 32 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, autorul acesteia susţine că sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 49 alin. (5), art. 53, art. 73 alin. (3) lit. f), art. 61 şi art. 115 alin. (4). Astfel, motivarea cuprinsă în expunerea de motive nu este de natură să justifice adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 în condiţiile stabilite de dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, autorul acesteia susţine că sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 şi art. 44. Dispoziţiile de lege criticate instituie o sursă de finanţare în favoarea Ministerului Tineretului şi Sportului pe baza unor criterii discriminatorii, ceea ce este de natură a înfrânge prevederile art. 44 din Legea fundamentală. Totodată, obligarea numai a unei anumite categorii de societăţi comerciale, cele care au în obiectul de activitate organizarea de pariuri sportive, la plata unor contribuţii către Ministerul Tineretului şi Sportului este de natură a contraveni principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor consacrat de art. 16 din Constituţie.Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului arată că dispoziţiile art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 au fost abrogate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, astfel încât această excepţie de neconstituţionalitate este inadmisibilă.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, se arată că, aşa cum rezultă din preambulul actului normativ criticat, situaţia extraordinară şi urgenţa adoptării acestuia au fost motivate de necesitatea îmbunătăţirii cadrului normativ privind domeniul de activitate al jocurilor de noroc. Totodată, se arată că instanţa de contencios constituţional a statuat în jurisprudenţa sa în sensul că ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului stabilirea surselor de finanţare ale fiecărei categorii de buget în parte. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, şi dispoziţiile art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000.Aceste texte de lege au următoarea redactare:– Art. 32 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009: „La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:f)art. 70 alin. (1) lit. g), art. 71 alin. (1) lit. e) şi art. 74 lit. d) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare.“;– Art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 69/2000: „(1) Ministerul Tineretului şi Sportului îşi asigură sursele pentru finanţarea activităţilor sportive din: [...] g)5% din totalul încasărilor rămase după deducerea taxei de licenţă datorate, conform legislaţiei în vigoare, de organizatorii de pronosticuri şi pariuri sportive autorizaţi, în condiţiile legii, de Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, pentru jocurile de pronosticuri şi pariuri sportive bazate pe utilizarea de competiţii de gen pentru ramura respectivă, organizate în campionatele naţionale din alte ţări, de federaţiile şi organismele sportive internaţionale, precum şi în «Cupa României», potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.“În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 49 alin. (5) referitor la protecţia copiilor şi a tinerilor, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 73 alin. (3) lit. f) referitor la categoriile de legi, art. 61 referitor la rolul şi structura Parlamentului şi art. 115 alin. (4) referitor la delegarea legislativă. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele: I. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, Curtea constată că acestea au fost abrogate prin art. 32 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009. În continuare, Curtea reţine că prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Totodată, Curtea reţine că, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 îşi produc în continuare efectele juridice. Astfel, aceste dispoziţii de lege constituie temeiul juridic utilizat pentru calculul sumei datorate de organizatorii de pronosticuri şi pariuri sportive autorizaţi, în condiţiile legii, inclusiv de autorul excepţiei, sume folosite de către Ministerul Tineretului şi Sportului pentru finanţarea activităţilor sportive. În acest caz, Curtea are competenţa de a controla constituţionalitatea dispoziţiilor legale ale art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, chiar dacă ele nu mai sunt în vigoare la data redactării prezentului raport. În ceea ce priveşte critica autorului excepţiei, Curtea constată că principiul egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituţie, are în vedere dreptul cetăţenilor - deci al persoanelor fizice - de a fi egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Prin Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, Curtea Constituţională a reţinut că „Principiul egalităţii cetăţenilor se aplică şi persoanelor juridice, în măsura în care prin intermediul acestora cetăţenii îşi exercită un drept constituţional“. Or, dispoziţiile art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 nu se referă la exercitarea unui astfel de drept, ci au în vedere stabilirea unui procent din totalul încasărilor rămase după deducerea taxei de licenţă, sumă datorată de toţi organizatorii de pronosticuri şi pariuri sportive autorizaţi, în condiţiile legii, inclusiv de autorul excepţiei. Prin urmare, prevederile art. 16 din Legea fundamentală nu au incidenţă în cauză. De asemenea, nu poate fi reţinută nici critica potrivit căreia textul criticat contravine prevederilor art. 44 din Constituţie. Astfel, Curtea constată că dispoziţiile criticate dau expresie prevederilor art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora cetăţenii au obligaţia să contribuie la cheltuielile publice, prin impozite şi taxe. Din aceste prevederi constituţionale rezultă că stabilirea prin lege a obligaţiei de plată a anumitor impozite sau taxe, ca şi a eventualelor scutiri de la plata acestora, ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, cu condiţia ca aceste reglementări să se aplice în mod uniform pentru situaţii egale. Or, textul de lege criticat instituie o taxă care reprezintă sarcina fiscală a organizatorilor de pronosticuri şi pariuri sportive autorizaţi, în condiţiile legii. Această taxă se datorează de persoanele juridice care au calitatea mai sus menţionată, fără a afecta existenţa dreptului de proprietate şi nici protecţia acestuia. II. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, se constată că prin Decizia nr. 14 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 15 aprilie 2011, Curtea a statuat că această ordonanţă de urgenţă a fost adoptată - astfel cum reiese din preambulul acesteia - ţinând seama că actele normative care reglementau activitatea de jocuri de noroc, având o vechime mare, nu mai corespundeau realităţilor economice, tehnice şi mai ales conceptuale din domeniul jocurilor de noroc, iar aplicarea acestora în practică a demonstrat existenţa necesităţii modificării şi perfecţionării acestor reglementări, pentru a răspunde cât mai bine cerinţelor pieţei specifice. Totodată, avându-se în vedere măsurile privind asigurarea surselor de finanţare a dezvoltării economice şi faptul că taxa de autorizare percepută organizatorilor de jocuri de noroc era neschimbată din anul 2000, Guvernul a considerat că se impunea modificarea nivelului de taxare a operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc. Prin urmare, Curtea a constatat, pe de o parte, că aceste împrejurări se încadrează în conceptul constituţional de „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudenţa sa, iar, pe de altă parte, că urgenţa a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanţei de urgenţă criticate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, excepţie ridicată de Ministerul Tineretului şi Sportului şi de Societatea Comercială „Wettpunkt International“ - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 7.802/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 octombrie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu