DECIZIE Nr. 69
din 15 octombrie 2007
cu privire la compunerea
completului de judecata care solutioneaza declaratia de abtinere sau cererea de
recuzare, in raport cu faza procesuala in care acestea au fost formulate
ACT EMIS DE:
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 539 din 17 iulie 2008
Dosar nr. 39/2007
Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa,
preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Secţiile Unite ale Inaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a
examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la
compunerea completului de judecata care solutioneaza
declaratia de abtinere sau cererea de recuzare, in raport cu faza procesuala in
care acestea au fost formulate.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea
dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 86 de
judecători din totalul de 115 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Niţu Tiberiu
Mihail, prim-adjunct al procurorului general.
Reprezentantul procurorului general al Parchetului de
pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul
legii, punând concluzii de admitere a acestuia în sensul de a se stabili că
declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se soluţionează în complet de
judecată având compunerea prevăzută de lege pentru judecarea cauzei în care a
intervenit incidentul procedural.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii,
constată următoarele:
In practica instanţelor judecătoreşti s-a ivit
diversitate de soluţii privind compunerea completului de judecată care
soluţionează declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare, în raport cu faza
procesuală în care acestea au fost formulate.
Astfel, unele instanţe s-au
pronunţat în sensul că, în cazul judecării declaraţiei de abţinere sau cererii
de recuzare, compunerea completului de judecată trebuie să fie unică, iar nu
aceea prevăzută de lege pentru judecarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural.
Alte instanţe, dimpotrivă, au considerat că în asemenea
situaţii compunerea completului de judecată este aceea prevăzută de lege pentru
judecarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural.
Aceste din urmă instanţe au interpretat şi aplicat
corect dispoziţiile legii.
Potrivit art. 292 din Codul de procedură penală,
„instanţa judecă în complet de judecată, a cărui compunere este cea prevăzută
de lege".
Or, în conformitate cu art. 54 alin. (1) şi (2) din
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005,
cauzele date potrivit legii în competenţa de primă instanţă a judecătoriei,
tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător,
apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în
complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede
altfel.
Tot astfel, potrivit alin. (3) şi (4) din acelaşi text
de lege, „în cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung
la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din
nou în complet de divergenţă, în condiţiile legii, complet de divergenţă ce se
constituie prin includerea, în completul de judecată, a preşedintelui sau
vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din
planificarea de permanenţă".
Potrivit art. 52 alin. 1 din Codul de procedură penală,
„abţinerea sau recuzarea judecătorului, procurorului, magistratului-asistent
sau grefierului se soluţionează de un alt complet, în şedinţă secretă, fără
participarea celui ce declară că se abţine sau care este recuzat".
Prin alin. 5 teza I al
aceluiaşi text de lege se prevede că atunci „când pentru soluţionarea abţinerii
sau recuzării nu se poate alcătui completul potrivit alin. 1, abţinerea sau
recuzarea se soluţionează de instanţa ierarhic superioară".
Intr-adevăr, aşa cum reiese din cele două alineate menţionate
ale art. 52 din Codul de procedură penală, în compunerea completului de
judecată care soluţionează declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare nu
poate intra judecătorul vizat de incidentul procedural.
Pe de altă parte, în art. 52 alin. 5 teza II se prevede
că, „în cazul în care se găseşte întemeiată abţinerea sau recuzarea şi, din
cauza abţinerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată la
instanţa competentă să soluţioneze cauza, instanţa ierarhic superioară desemnează pentru judecarea cauzei o
instanţă egală în grad cu instanţa în faţa căreia s-a formulat abţinerea sau
recuzarea".
In această privinţă, este de observat că prevederile
art. 52 din Codul de procedură penală, privind procedura de soluţionare în
cursul judecăţii a declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare, nu conţin
dispoziţii derogatorii, ceea ce relevă fără echivoc intenţia legiuitorului de
constituire a unui alt complet de judecată, în compunerea prevăzută de lege
pentru judecarea cauzei în care a intervenit incidentul
procedural.
Mai trebuie subliniat că prin art. 98 alin. 4 din
Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin
Hotărârea nr. 387 din 22 septembrie 2005 a Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii, cu modificările ulterioare, se stabileşte că „în situaţia în
care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de
judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin
includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de
permanenţă, pe materii, realizată cel puţin semestrial. Completul de judecată
astfel constituit va păstra cauza pentru judecată, în situaţia în care, în urma
soluţionării incidentelor procedurale, se va stabili că judecătorul sau judecătorii
cu privire la care s-au invocat incidentele procedurale nu pot participa la
judecarea cauzei".
Ca urmare, din aceste reglementări rezultă că, în
situaţia admiterii declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare la aceeaşi
instanţă, completul constituit pentru soluţionarea acestora trebuie să păstreze
pentru judecată cauza în care a intervenit incidentul procedural, iar completul
trebuie să aibă compunerea prevăzută de lege pentru soluţionarea respectivei
cauze.
In consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a)
din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum şi
ale art. 4142 din
Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a
se stabili că declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se judecă în
complete constituite în compunerea prevăzută de lege pentru soluţionarea cauzei
în care a intervenit incidentul procedural, respectiv în compunerea de un
judecător în cauzele în primă instanţă, de 2 judecători în apel şi 3 judecători
în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi stabilesc:
Declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se
judecă de complete constituite în compunerea prevăzută de lege pentru
soluţionarea cauzei în care a intervenit incidentul procedural, respectiv în
compunerea de un judecător în cauzele în primă instanţă, de 2 judecători în
apel şi de 3 judecători în recurs.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie
2007.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei