DECIZIE   Nr. 1296 din 14 octombrie 2002

privind avizele de evaluare in vama elaborate de Comitetul tehnic de evaluare in vama

ACT EMIS DE: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

              DIRECTIA GENERALA A VAMILOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 812 din  8 noiembrie 2002

    In temeiul prevederilor art. 112 din anexa la Hotararea Guvernului nr. 1.114/2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al Romaniei,

    directorul general al Directiei Generale a Vamilor emite urmatoarea decizie:

    Art. 1
    Avizele de evaluare in vama elaborate de Comitetul tehnic de evaluare in vama si aprobate de Consiliul de cooperare vamala, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta decizie, sunt emise in scopul asigurarii unei interpretari uniforme pe plan tehnic a Acordului privind aplicarea art. VII GATT 1994 cuprins in anexa la Legea nr. 133/1994 pentru ratificarea Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale de Comert, a Acordului international privind carnea de bovina si a Acordului international privind produsele lactate, incheiate la Marrakech la 15 aprilie 1994.
    Art. 2
    Prezenta decizie va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

              Directorul general al Directiei Generale a Vamilor,
                            Dinu Mihail Gheorghe

    ANEXA 1

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 1.1
    Conceptul "vanzare" in cadrul acordului

    Comitetul tehnic de evaluare in vama a formulat urmatorul aviz:
    a) Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului General de Tarife Vamale si Comert 1994, denumit in continuare Acord, nu contine nici o definitie a conceptului "vanzare". Art. 1 paragraful 1 din Acord stipuleaza numai ca este o operatiune comerciala determinata care indeplineste anumite cerinte si conditii.
    b) Totusi, in conformitate cu scopul de baza al Acordului, potrivit caruia valoarea de tranzactie a marfurilor importate trebuie sa fie utilizata pe cat posibil in scopul evaluarii in vama, uniformitatea in interpretare si aplicare poate fi atinsa prin interpretarea in sensul cel mai larg a termenului "vanzare", in functie numai de prevederile art. 1 si 8 din Acord citite impreuna.
    c) Este utila, de asemenea, stabilirea unei liste de situatii care nu vor fi considerate vanzari, ce indeplinesc cerintele si conditiile art. 1 si 8 din Acord luate impreuna. In aceste cazuri valoarea in vama trebuie determinata pe baza metodelor de evaluare in ordinea de prioritate prevazuta de Acord.
    Lista stabilita in conformitate cu acest aviz este anexata. Aceasta lista nu este exhaustiva si va fi completata pe baza experientei acumulate.

    Lista situatiilor in care bunurile importate nu sunt considerate obiect al vanzarii

    I. Livrari cu titlu gratuit
    In cazul in care tranzactiile nu implica plata unui pret, acestea nu pot fi considerate vanzari in conformitate cu Acordul.
    Exemple: cadouri, mostre, obiecte promotionale.

    II. Bunuri introduse in tara in regim de consignatie
    In conformitate cu acest sistem de comercializare, bunurile sunt livrate prompt in tara de import nu ca un rezultat al vanzarii, dar cu intentia de a fi vandute in contul furnizorului la cel mai bun pret care poate fi obtinut. La momentul importului nu a avut loc o vanzare.
    Exemplu:
    Producatorul "P" din tara de export "E" livreaza agentului sau "X" din tara de import "I" un lot de 50 de covoare pentru vanzare la licitatie. Covoarele sunt vandute in tara de import la un pret total de 500.000 U.M. (unitati monetare). Suma transferata de catre "X" producatorului "P" pentru plata bunurilor importate va fi de 500.000 U.M., diminuata cu costurile suportate de "X" referitoare la vanzarea bunurilor si remunerarea sa pentru tranzactie.
    Importurile in consignatie nu trebuie sa fie confundate cu tranzactiile de tipul impartirea profitului. In aceste cazuri bunurile sunt importate ca urmare a unei vanzari si facturari provizorii la un anume pret la care trebuie adaugata partea de profit obtinuta atunci cand bunurile sunt vandute pe piata in tara de import. Tranzactiile de acest fel trebuie considerate vanzari cu o clauza referitoare la determinarea pretului final; natura tranzactiei nu face imposibila evaluarea conform art. 1 din Acord, dar o atentie deosebita trebuie acordata, desigur, conditiilor stipulate in paragraful 1 lit. c) din acelasi articol.

    III. Marfuri introduse in tara de intermediari, care nu cumpara bunurile si pe care le vand dupa import
    Trebuie facuta o distinctie intre importurile la care se face referire la acest punct si importurile de bunuri in consignatie, tratate la punctul anterior; ultimul constituie un sistem de comercializare separat si specific. Prezenta categorie acopera o arie extinsa de situatii intalnite in practicile comerciale, unde bunurile sunt livrate intermediarilor fara a fi obiect al unei vanzari inainte de import si in uzanta internationala nu sunt universal considerate ca importuri in consignatie.
    Exemplu:
    Importatorul "X" din tara de import "I" actioneaza ca un agent pentru producatorul "F" din tara de export "E". Bunurile importate sunt vamuite de "X" pentru a completa stocurile agentiei si vandute ulterior in tara de import in contul si pe riscul lui "F".
    Trebuie retinut ca importurile efectuate de agentiile pentru distributie in baza unui contract de vanzare deja incheiat intre furnizor si client - uneori nominal intre agent si client - constituie tranzactii care pot fi considerate ca baza pentru evaluare in conformitate cu art. 1 din Acord.

    IV. Marfuri importate de sucursale care nu au personalitate juridica
    In cazurile in care o sucursala nu poate fi considerata ca fiind o persoana juridica distincta in conformitate cu legislatia nationala, nu poate exista o vanzare, tinandu-se cont ca o vanzare implica, in mod necesar, o tranzactie intre doua persoane separate.

    V. Bunuri introduse in tara in baza unui contract de inchiriere sau de leasing
    Prin natura lor tranzactiile de inchiriere sau leasing nu constituie vanzari, chiar daca contractul include o optiune de achizitionare a bunurilor.

    VI. Bunuri care fac obiectul unui imprumut, dar care raman in proprietatea furnizorului
    Bunurile (cel mai frecvent masini-utilaje) sunt imprumutate de catre proprietar unui client. Acest tip de tranzactie nu implica o vanzare.
    Exemplu:
    Producatorul "F" din tara "E" imprumuta importatorului "X" din tara de import "I" o masina specializata in fabricarea ambalajelor pentru hartie acoperita cu plastic.

    VII. Bunuri (deseuri sau resturi) introduse in tara in scopul distrugerii in tara de import, plata pentru aceste servicii fiind facuta de furnizor importatorului
    Acest caz se refera la deseurile sau resturile importate in scopul distrugerii. Deoarece sunt costuri legate de aceasta distrugere, exportatorul ii plateste importatorului o suma pentru serviciile sale.
    Deoarece importatorul nu plateste bunurile importate ci, dimpotriva, este platit pentru a le accepta si a le distruge, nu se poate considera ca a avut loc o vanzare in conformitate cu prevederile Acordului.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 2.1
Acceptarea unui pret inferior pretului normal de piata pentru marfurile identice

    1. Problema supusa atentiei Comitetului tehnic de evaluare in vama a fost daca un pret mai mic decat pretul normal de piata al marfurilor identice poate fi acceptat in sensul art. 1 din Acord.
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a analizat aceasta problema si a concluzionat ca simplul fapt ca un pret este mai mic decat pretul normal de piata al marfurilor identice nu este un motiv suficient care sa duca la respingerea sa in sensul art. 1 din Acord, tinandu-se cont, desigur, si de prevederile art. 17 din Acord.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 3.1
Semnificatia expresiei "cu conditia ca acestea sa fie distincte" din nota relativa la art. 1 din acord: drepturi si taxe in tara de import

    1. Atunci cand pretul platit sau de platit include o suma pentru drepturi si taxe in tara de import, trebuie ca aceste drepturi si taxe sa fie deduse in cazurile in care nu sunt prezentate separat pe factura si importatorul nu a cerut o deducere in acest sens?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Avand in vedere ca, prin definitie, este posibil sa se stabileasca o distinctie intre drepturile si taxele in tara de import si pretul efectiv platit sau de platit, aceste drepturi nu fac parte din valoarea in vama.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 4.1
Redevente si drepturi de licenta conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord

    1. In situatia in care o masina fabricata dupa un procedeu brevetat este vanduta pentru export cu destinatia tarii de import la un pret care nu include drepturile de licenta pe care vanzatorul i-a cerut importatorului sa le plateasca unui tert care este titularul brevetului, trebuie ca aceasta redeventa sa fie adaugata pretului platit sau de platit, in conformitate cu prevederile art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Redeventa trebuie adaugata la pretul efectiv platit sau de platit, in concordanta cu prevederile art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord, deoarece plata redeventei efectuata de cumparator este referitoare la marfurile ce urmeaza sa fie evaluate si este o conditie a vanzarii acestora.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 4.2
Redevente si drepturi de licenta conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord

    1. Discurile pe care este inregistrat un concert sunt cumparate de catre un importator de la un producator. In conformitate cu legislatia tarii de import, atunci cand importatorul revinde discurile acesta trebuie sa plateasca o redeventa de 3% din pretul de vanzare catre un tert, care este autorul compozitiei muzicale si care detine dreptul de reproducere. Nici o parte din redeventa nu revine, direct sau indirect, producatorului si nici nu este platita cu titlu de obligatie in conformitate cu contractul de vanzare. Trebuie ca aceasta redeventa sa fie adaugata pretului platit sau de platit?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Redeventa nu trebuie adaugata pretului efectiv platit sau de platit pentru determinarea valorii in vama; plata redeventei nu este o conditie a vanzarii pentru export a bunurilor importate, dar apare ca o obligatie legala a importatorului de a plati detinatorului dreptul de reproducere atunci cand discurile sunt vandute in tara de import.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 4.3
Redevente si drepturi de licenta conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord

    1. Importatorul "I" achizitioneaza dreptul de utilizare a unui procedeu brevetat pentru fabricarea anumitor produse si este de acord sa plateasca detinatorului brevetului "H" o redeventa in functie de numarul de articole produse prin utilizarea procedeului respectiv. Intr-un contract separat "I" proiecteaza si achizitioneaza de la producatorul strain "E" un utilaj care este special produs astfel incat sa utilizeze procedeul de fabricatie respectiv. Aceasta redeventa este o parte a pretului platit sau de platit pentru utilajul importat?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Desi plata acestei redevente este pentru un procedeu incorporat in utilaj, a carui unica functiune este utilizarea acestui procedeu, redeventa nu face parte din valoarea in vama deoarece plata acesteia nu este o conditie a vanzarii utilajului pentru export cu destinatia tarii de import.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 4.4
Redevente si drepturi de licenta conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord

    1. Un concentrat brevetat este cumparat de importatorul "I" de la producatorul "M" care este si detinatorul brevetului; concentratul importat este simplu diluat cu apa obisnuita si ambalat pentru consumul final inainte de a fi vandut in tara importatoare. In plus fata de pretul marfurilor, cumparatorul este tinut sa plateasca producatorului M, ca o conditie a vanzarii, o redeventa pentru dreptul de a incorpora sau de a utiliza concentratul brevetat in produsele care se obtin cu scopul de a fi revandute. Cuantumul redeventei este calculat in functie de pretul de vanzare al produsului finit.
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Redeventa este o plata care se refera la marfurile importate pe care cumparatorul este tinut sa o plateasca ca o conditie a vanzarii acelor marfuri si in consecinta trebuie inclusa in pretul efectiv platit sau de platit in conformitate cu art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord. Prezentul aviz se refera la o redeventa care este platita pentru un brevet incorporat in marfurile importate si nu trebuie aplicat si altor situatii.

                      AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 4.5
Redevente si drepturi de licenta conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord

    1. Producatorul strain "M" detine o marca de fabricatie sau de comert protejata in tara de import. Importatorul "I" produce si vinde sub marca lui "M" 6 tipuri de cosmetice. "I" trebuie sa ii plateasca lui "M" o redeventa care reprezinta 5% din cifra de afaceri anuala corespunzatoare vanzarilor tuturor cosmeticelor sub marca de fabricatie sau de comert a lui "M". Toate cosmeticele sunt produse utilizandu-se formula lui "M" cu ingrediente obtinute in tara de import, cu exceptia unuia ale carui ingrediente esentiale sunt vandute in mod normal de "M". Care este tratamentul aplicabil redeventei, tinandu-se cont de ingredientele importate?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Redeventa este platita lui "M" indiferent daca "I" utilizeaza ingredientele furnizate de "M" sau pe cele ale furnizorilor locali; de aceea, plata redeventei nu este o conditie a vanzarii bunurilor si, in scopul evaluarii, redeventa nu poate fi inclusa in pretul efectiv platit sau de platit in conformitate cu art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 4.6
Redevente si drepturi de licenta conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord

    1. Un importator cumpara separat doua transe de concentrat de la producatorul extern "M". "M" este proprietarul unei marci de fabrica sau de comert sub care concentratul poate fi eventual vandut dupa diluare, in cazul in care contractul de vanzare prevede aceasta conditie. Redeventa pentru utilizarea marcii de fabrica sau de comert este platita pe o baza unitara. Concentratul importat este simplu diluat cu apa obisnuita si ambalat pentru consumul final inainte de a fi vandut.
    La prima cumparare, concentratul este diluat si revandut fara marca de fabrica sau de comert si fara nici o solicitare de plata a unei redevente. In al doilea caz concentratul este diluat si revandut sub marca de fabrica sau de comert si redeventa pentru utilizarea marfii trebuie sa fie platita ca o conditie a vanzarii pentru import.
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Avandu-se in vedere ca in primul caz marfurile sunt revandute fara marca de fabrica sau de comert si nu este platita nici o redeventa, aceasta nu trebuie inclusa in valoarea in vama.
    In al doilea caz redeventa ceruta de "M" trebuie adaugata la pretul efectiv platit sau de platit pentru marfurile importate.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 4.7
Redevente si drepturi de licenta conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord

    1. Un contract a fost incheiat intre casa de discuri "R" si artistul "A", ambii stabiliti in tara de export "X". Conform contractului "A" trebuie sa primeasca o redeventa pentru fiecare inregistrare vanduta cu amanuntul in schimbul cedarii drepturilor de reproducere, comercializare si distributie pe plan mondial. Ulterior "R" incheie un contract de distributie si vanzare cu importatorul "I" prin care ii furnizeaza lui "I" inregistrari care reproduc interpretarile artistului "A", cu scopul revanzarii in tara de import. Conform contractului "R" transfera drepturile de comercializare si distributie lui "I" si in schimb cere de la acesta plata unei redevente reprezentand 10% din pretul de vanzare cu amanuntul pentru fiecare inregistrare achizitionata si importata in tara de import. "I" ii plateste lui "R" redeventa de 10% .
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Plata redeventei constituie o conditie a vanzarii deoarece "I" trebuie sa plateasca aceasta suma ca o consecinta a contractului de distributie si vanzare incheiat cu "R". Pentru a-si proteja interesele comerciale "R" nu i-ar fi vandut inregistrarile lui "I" daca "I" nu ar fi acceptat aceasta clauza.
    Plata se refera la marfurile de evaluat deoarece este efectuata pentru obtinerea dreptului de comercializare si distribuire a bunurilor importate si suma redeventei va varia in functie de pretul efectiv de vanzare al unei inregistrari.
    Faptul ca "R" este obligat in schimb sa ii plateasca lui "A" o suma drept redeventa pentru vanzarile pe plan mondial ale interpretarilor sale nu are nici o relevanta fata de contractul incheiat intre "R" si "I". "I" efectueaza plata redeventei direct vanzatorului si nu prezinta nici un interes pentru el destinatia pe care o au veniturile brute ale lui "R".
    De aceea redeventa de 10% trebuie adaugata la pretul efectiv platit sau de platit.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 4.8
Redevente si drepturi de licenta conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord

    1. Importatorul "I" incheie un contract de licenta/redeventa cu detinatorul licentei "L" stabilit in tara "X", conform caruia "I" este de acord sa ii plateasca lui "L" o redeventa forfetara pentru fiecare pereche de incaltaminte importata in tara de import si care are marca de fabrica a lui "L". Titularul licentei "L" pune la dispozitie lucrarile de arta si design legate de marca. Importatorul "I" incheie un alt contract de vanzare cu producatorul "M" din tara "X" pentru cumpararea incaltamintei produse de "M" sub marca lui "L", pe baza lucrarilor de arta si design realizate de "L" si furnizate de "I". Producatorul "M" nu a incheiat un contract de licenta cu "L". Contractul de vanzare dintre "M" si "I" nu prevede plata unei redevente. Nu exista nici o legatura intre producator, importator si titularul licentei.
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Importatorul trebuie sa plateasca o redeventa pentru a obtine dreptul de utilizare a marcii de fabrica sau de comert. Aceasta obligatie rezulta dintr-un contract separat care nu are legatura cu vanzarea pentru export a marfurilor cu destinatia tarii de import. Marfurile sunt cumparate de la un furnizor in baza unui alt contract si plata redeventei nu este o conditie a vanzarii acestor marfuri. De aceea, in acest caz redeventa nu se adauga la pretul efectiv platit sau de platit in baza prevederilor art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord.
    Trebuie insa sa se examineze separat daca redeventa platita pentru lucrarile de arta si design referitoare la marca se include in valoarea in vama potrivit prevederilor art. 8 paragraful 1 lit. b) din Acord.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 4.9
Redevente si drepturi de licenta conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord

    1. Un contract este incheiat intre producatorul/titularul marcii de fabrica sau de comert a anumitor preparate pentru uz veterinar si o societate importatoare. Conform contractului, producatorul acorda importatorului dreptul exclusiv de a produce, utiliza si vinde "preparatele brevetate" in tara de import. Aceste preparate brevetate care contin cortizon importat sub o forma potrivita uzului veterinar sunt obtinute din cortizon vrac furnizat importatorului de producator sau in numele producatorului. Cortizonul este un agent standard, nebrevetat, antiinflamator, disponibil la diferiti producatori si este unul dintre ingredientii principali ai preparatelor brevetate.
    De asemenea, producatorul acorda importatorului o licenta care ii confera dreptul exclusiv de a utiliza marca de fabrica sau de comert pentru producerea si vanzarea preparatelor brevetate in tara de import.
    Potrivit prevederilor din contract referitoare la plata, importatorul trebuie sa plateasca producatorului o redeventa reprezentand 8% pentru primele 2 milioane U.M. obtinute din vanzarile nete ale preparatelor brevetate, in orice an calendaristic, la care se adauga 9% pentru urmatoarele 2 milioane U.M. obtinute din vanzarile nete ale preparatelor brevetate, in acelasi an calendaristic. Este, de asemenea, prevazuta o redeventa minima de 100.000 U.M. pe an. In diverse circumstante specificate in contract ambele parti pot schimba drepturile exclusive ale importatorului in drepturi nonexclusive. In acest caz redeventa minima va fi redusa cu 25% sau, in unele situatii, cu 50% . Redeventele calculate in functie de volumul vanzarilor pot fi, de asemenea, reduse in anumite conditii.
    In final, redeventele calculate in functie de vanzarile de preparate brevetate trebuie platite intr-un termen de 60 de zile incepand de la finele fiecarui trimestru al anului calendaristic.
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Redeventa este platita pentru dreptul de fabricare a preparatelor brevetate care contin produsul importat si, eventual, pentru utilizarea marcii de fabrica pentru preparatul brevetat. Produsul importat este un agent standard, nebrevetat, antiinflamator. De aceea, utilizarea marcii de fabrica nu are legatura cu marfurile de evaluat. Plata redeventei nu este o conditie a vanzarii pentru export a marfurilor importate, ci o conditie a producerii si vanzarii preparatelor brevetate in tara de import. In consecinta, nu trebuie adaugata aceasta plata la pretul efectiv platit sau de platit.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 4.10
Redevente si drepturi de licenta conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord

    1. Importatorul "I" din tara "P" cumpara articole de imbracaminte de la producatorul "M" din tara "X". De asemenea, "M" este detinatorul marcii de fabrica sau de comert pentru anumite personaje comice din benzile desenate. In conformitate cu prevederile contractului de licenta incheiat intre "I" si "M", "M" va produce numai pentru "I" articolele de imbracaminte pe care va aplica personajele din benzile desenate si marca de fabrica sau de comert inaintea efectuarii importului. "I" va revinde articolele de imbracaminte in tara "P". In schimbul acestui drept "I" este de acord sa ii plateasca lui "M", in plus fata de pretul articolelor de imbracaminte, un drept de licenta calculat ca procent la pretul net de vanzare al articolelor de imbracaminte pe care sunt aplicate personajele din benzile desenate si marca de fabrica sau de comert.
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Plata dreptului de licenta pentru dreptul de a revinde articolele de imbracaminte importate, care contin un element acoperit de o marca de fabrica sau de comert, constituie o conditie a vanzarii si se refera la marfurile importate. Marfurile importate nu pot fi cumparate si revandute fara personajele din benzile desenate si fara marca de fabrica sau de comert. De aceea, aceasta plata trebuie adaugata la pretul efectiv platit sau de platit.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 4.11
Redevente si drepturi de licenta conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord

    1. Producatorul de imbracaminte sport "M" si importatorul "I" sunt amandoua persoane legate cu compania mama "C" care detine dreptul asupra unei marci de fabrica sau de comert si care este aplicata pe imbracaminte. In contractul de vanzare incheiat intre "M" si "I" nu este prevazuta nici o conditie pentru plata unei redevente. Totusi, "I", in baza unui acord incheiat separat cu "C", este obligat sa ii plateasca o redeventa lui "C" pentru a obtine dreptul de a utiliza marca de fabrica aplicata pe imbracamintea sport pe care "I" o cumpara de la "M". Reprezinta aceasta redeventa o conditie a vanzarii si se refera la imbracamintea sport importata?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Contractul de vanzare incheiat intre "M" si "I" pentru marfurile care fac obiectul unei marci de fabrica sau de comert nu contine conditii specifice cu privire la plata redeventei. Totusi, plata respectiva este o conditie a vanzarii deoarece "I" este obligat sa plateasca redeventa companiei mama ca rezultat al cumpararii marfurilor. "I" nu are dreptul sa utilizeze marca de fabrica sau de comert fara plata unei redevente. Faptul ca nu exista nici un contract scris cu compania mama nu il exonereaza pe "I" de obligatia de a efectua plata ceruta de compania mama. Pentru motivele expuse mai sus plata efectuata pentru dreptul de a utiliza marca de comert se refera la marfurile de evaluat si suma de platit trebuie adaugata la pretul efectiv platit sau de platit.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 4.12
Redevente si drepturi de licenta conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord

    1. Importatorul "I" si vanzatorul "S" incheie un contract de vanzare pentru furnizarea unui laminor. Acest material este destinat a fi incorporat intr-o linie tehnologica de producere a barelor din cupru care se afla deja in tara de import. In laminor este incorporata o tehnologie care implica un procedeu brevetat, pe care laminorul il va indeplini. Importatorul, in plus fata de pretul laminorului, trebuie sa plateasca 15 milioane U.M. ca drept de licenta pentru dreptul de a utiliza procedeul brevetat. Vanzatorul "S" va primi plata pentru laminor si pentru dreptul de licenta de la importator si apoi va transfera intreaga suma a dreptului de licenta catre detinatorul licentei.
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Dreptul de licenta corespunde unei tehnologii care este incorporata in laminor si care face posibila functionarea procedeului brevetat. Laminorul a fost achizitionat in mod special pentru exploatarea procedeului brevetat. Avand in vedere ca procedeul pentru care este platit dreptul de licenta de 15 milioane U.M. este legat de marfurile de evaluat si este o conditie a vanzarii, acesta trebuie sa fie adaugat la pretul efectiv platit sau de platit pentru laminor.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 4.13
Redevente si drepturi de licenta conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord

    1. Importatorul "I" cumpara genti de sport de la producatorul strain "M", dar si de la alti furnizori. Intre importatorul "I", producatorul "M" si ceilalti furnizori nu exista nici o legatura.
    Pe de alta parte, importatorul "I" este legat de compania "C" care detine dreptul asupra unei marci de fabrica sau de comert. In conformitate cu contractul incheiat intre "I" si "C", "C" ii transfera lui "I" dreptul de utilizare a marcii de fabrica sau de comert in schimbul platii unei redevente.
    Importatorul "I" furnizeaza producatorului "M" si celorlalti furnizori etichete care poarta marca de fabrica sau de comert care sunt aplicate la final pe gentile de sport, inaintea importului.
    Se refera redeventa la marfurile de evaluat? Plata pe care "I" o efectueaza catre "C" este considerata a fi o conditie a vanzarii intre "M" si "I", intre "I" si ceilalti furnizori?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Desi importatorul trebuie sa plateasca o redeventa pentru a obtine dreptul de utilizare a marcii, aceasta obligatie rezulta dintr-un contract distinct care nu are legatura cu vanzarea pentru export a marfurilor cu destinatia tarii de import. Marfurile importate sunt cumparate de la diversi furnizori in baza unor contracte diferite si plata redeventei nu este o conditie a vanzarii acestor bunuri. Cumparatorul nu trebuie sa plateasca redeventa pentru cumpararea marfurilor. De aceea, redeventa nu trebuie sa fie inclusa in pretul efectiv platit sau de platit ca o ajustare in conformitate cu articolul 8 paragraful 1 lit. c) din Acord.
    Trebuie insa sa se examineze separat daca redeventa platita pentru marca de fabrica sau de comert inscrisa pe etichetele aplicate marfurilor se include in valoarea in vama potrivit prevederilor art. 8 paragraful 1 lit. b) din Acord.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 5.1
    Tratamentul aplicat reducerilor de pret in conformitate cu Acordul

    1. Atunci cand, inaintea evaluarii marfurilor importate, un cumparator a beneficiat de o reducere de pret acordata de vanzator, aceasta reducere de pret poate fi acceptata pentru determinarea valorii de tranzactie a marfurilor?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Avand in vedere ca, potrivit art. 1 din Acord, valoarea de tranzactie este pretul efectiv platit pentru marfurile importate, reducerea de pret este acceptata pentru determinarea valorii de tranzactie.

                    AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 5.2
    Tratamentul reducerilor de pret in conformitate cu Acordul

    1. Daca vanzatorul acorda o reducere de pret cumparatorului, dar plata marfurilor nu a fost inca efectuata la momentul evaluarii, conditiile stipulate la art. 1 paragraful 1 lit. b) din Acord interzic utilizarea pretului de vanzare ca baza pentru valoarea de tranzactie?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Faptul ca o reducere de pret, desi acordata, nu a fost efectiv aplicata deoarece plata marfurilor nu a fost inca efectuata la momentul evaluarii nu inseamna ca prevederile art. 1 paragraful 1 lit. b) din Acord sunt aplicabile. Acest fapt nu interzice deci utilizarea pretului de vanzare pentru stabilirea valorii de tranzactie, in conformitate cu Acordul.

                    AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 5.3
    Tratamentul reducerilor de pret in conformitate cu Acordul

    1. Daca vanzatorul acorda o reducere de pret cumparatorului, dar plata nu a fost efectuata la momentul evaluarii, care este suma care trebuie acceptata ca baza pentru determinarea valorii de tranzactie conform art. 1 din Acord?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Atunci cand o reducere de pret este acordata cumparatorului, dar plata nu a fost inca efectuata la momentul evaluarii, suma pe care importatorul trebuie sa o plateasca pentru marfuri trebuie acceptata ca baza pentru determinarea valorii de tranzactie, in conformitate cu prevederile art. 1 din Acord. Procedurile de determinare a sumei ce trebuie platita pot varia; de exemplu, o certificare pe factura poate fi acceptata ca dovada suficienta sau o declaratie a importatorului referitoare la suma pe care trebuie sa o plateasca poate sta la baza unei decizii, sub rezerva verificarii si a aplicarii eventuale a art. 13 si 17 din Acord.

                    AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 6.1
Tratamentul tranzactiilor de tip barter sau prin compensare, in conformitate cu Acordul

    1. Care este tratamentul care trebuie aplicat tranzactiilor tip barter sau prin compensare, cu referire la art. 1 din Acord?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Barterul international se prezinta in forme variate. In forma sa cea mai pura consta in schimbul de marfuri sau servicii de valori aproximativ egale, fara a se recurge la o unitate de masura obisnuita (moneda) pentru a exprima tranzactia.
    Exemplu:
    "X" tone din produsul "A" din tara "E" sunt schimbate cu "Y" unitati din produsul "B" din tara "I".
    Facand abstractie de intrebarea daca are loc o vanzare in cazurile de barter pur, avandu-se in vedere ca tranzactia nu este nici exprimata, nici stabilita in termeni monetari si nu exista nici o valoare de tranzactie sau date obiective si cuantificabile pentru determinarea acelei valori, valoarea in vama trebuie stabilita pe baza uneia dintre celelalte metode definite in Acord, luate in ordinea de aplicare prevazuta.
    Din motive variate (de exemplu, contabilitate, statistica, taxare etc.) este greu sa se renunte in intregime la bani in relatiile comerciale internationale si de aceea barterul pur este rar intalnit in prezent. In zilele noastre barterul implica in mod obisnuit tranzactii mult mai complexe in care valoarea marfurilor schimbate este determinata (de exemplu, pe baza preturilor curente de pe piata internationala) si exprimata in termeni monetari.
    Exemplu:
    Producatorul "F" din tara de import "I" are oportunitatea de a vinde echipamente electrice in tara "E" cu conditia de a cumpara pentru export o cantitate de marfuri fabricate in tara "E", care au o valoare echivalenta celei a marfurilor importate. Dupa o intelegere intre "F" si "X" (care efectueaza comert cu placi din lemn) "X" exporta in tara "I" o cantitate de placi din lemn din tara "E" si "F" exporta echipamente in tara "E", echipamentul fiind facturat la 100.000 U.M.
    Factura prezentata la importul de placi din lemn indica, de asemenea, o valoare de 100.000 U.M.; nici o intelegere din punct de vedere financiar nu a fost stabilita intre "X" si vanzatorul din tara "E", plata pentru bunuri fiind acoperita de exportul de echipamente electrice de catre "F".
    Desi multe tranzactii barter exprimate in termeni monetari sunt incheiate fara a se fi efectuat un aranjament financiar, exista si situatii in care are loc o reglare monetara, de exemplu atunci cand un sold trebuie platit ca urmare a unor operatiuni de compensare, sau in cazurile de barter partial, atunci cand o parte a tranzactiei implica efectuarea unei plati in bani.
    Exemplu:
    Importatorul "X" din tara "I" importa din tara "E" doua masini al caror pret este stabilit la 50.000 U.M., sub rezerva ca numai 20% din suma face obiectul unui aranjament financiar, restul fiind compensat prin livrarea unei cantitati determinate de produse textile.
    Factura prezentata la import indica o valoare de 50.000 U.M.; totusi, aranjamentul financiar dintre "X" si vanzatorul din tara "E" acopera numai 10.000 U.M., restul platii reglandu-se prin livrarea produselor textile.
    Conform legislatiei anumitor tari, tranzactiile de tip barter exprimate in termeni monetari pot fi considerate ca vanzari; totusi, aceste tranzactii vor face obiectul prevederilor art. 1 paragraful 1 lit. b) din Acord.
    Tranzactiile tip barter sau prin compensare nu trebuie confundate cu anumite tranzactii de vanzare in care furnizarea marfurilor sau pretul lor depinde de factori externi tranzactiei in cauza. Aceasta se va aplica in urmatoarele cazuri:
    (i) Pretul marfurilor este stabilit in functie de pretul altor marfuri pe care cumparatorul le poate vinde furnizorului sau.
    Exemplu:
    Producatorul "F" din tara de export "E" a incheiat un contract cu importatorul "X" din tara "I" pentru furnizarea unui echipament special proiectat de "F" la un pret unitar de 10.000 U.M., in conditiile in care importatorul "X" ii furnizeaza releele utilizate la producerea echipamentului la un pret unitar de 150 U.M.
    (ii) Pretul marfurilor importate depinde de disponibilitatea cumparatorului de a procura de la acelasi furnizor alte marfuri, intr-o anume cantitate sau la un anume pret.
    Exemplu:
    Producatorul "F" din tara de export "E" vinde articole de marochinarie cumparatorului "X" din tara "I" la un pret unitar de 50 U.M., cu conditia ca "X" sa cumpere un lot de pantofi la un pret unitar de 30 U.M.
    Trebuie sa se observe ca aceste tranzactii sunt, de asemenea, subiect al conditiilor stipulate la art. 1 paragraful 1 lit. b) din Acord.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 7.1
Acceptarea valorilor-criteriu in conformitate cu art. 1 paragraful 2 lit. b) (i) din Acord

    1. Un pret inferior pretului de piata normal pentru marfurile identice sau similare poate fi utilizat ca valoare-criteriu in sensul art. 1 paragraful 2 lit. b) (i) din Acord?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Atunci cand pretul stabilit intre persoane nelegate indeplineste conditiile prevazute la art. 1 din Acord si, dupa orice ajustare efectuata in concordanta cu prevederile art. 8 din Acord, a fost acceptat de catre autoritatea vamala ca valoare de tranzactie, aceasta valoare poate fi utilizata ca valoare-criteriu. Aceste precizari nu sunt aplicabile in cazul in care pretul face inca obiectul unor verificari sau cand determinarea definitiva a valorii in vama se amana dintr-un motiv anume, conform art. 13 din Acord.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 8.1
Tratamentul aplicat, in conformitate cu Acordul, creditelor referitoare la tranzactiile anterioare

    1. Care este, in conformitate cu Acordul, tratamentul aplicat creditelor referitoare la tranzactiile anterioare, atunci cand se evalueaza marfurile carora li se aplica aceste credite?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Suma creditului reprezinta o suma deja platita vanzatorului si, in consecinta, sunt aplicabile prevederile din Nota relativa la art. 1 din Acord privind "pretul efectiv platit sau de platit", care stipuleaza ca pretul efectiv platit sau de platit este plata totala efectuata sau de efectuat vanzatorului pentru marfurile importate. Astfel, creditul reprezinta o parte a pretului platit si, in scopul evaluarii, acesta trebuie inclus in valoarea de tranzactie.
    Tratamentul aplicat de autoritatea vamala tranzactiilor anterioare care au dus la aparitia creditului trebuie stabilit separat de valoarea in vama a marfurilor ale caror formalitati vamale sunt in curs de efectuare.
    Decizia daca trebuie efectuate ajustari asupra valorii in vama a livrarilor anterioare va fi in functie de legislatia nationala.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 9.1
Tratamentul aplicat taxelor antidumping si taxelor compensatorii in aplicarea metodei deductive

    1. In cazul in care marfurile importate, care trebuie evaluate prin metoda deductiva in conformitate cu art. 5 din Acord, au facut obiectul platii unor taxe antidumping sau compensatorii, trebuie ca aceste taxe sa fie deduse din pretul de vanzare in tara de import?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Pentru a determina valoarea in vama prin aplicarea metodei deductive, taxele antidumping si compensatorii trebuie deduse cu titlu de taxe vamale si alte drepturi de platit in tara de import, in conformitate cu prevederile art. 5 paragraful 1 lit. a) (iv) din Acord.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 10.1
    Tratamentul aplicat documentelor false

    1. Acordul obliga autoritatile vamale sa tina cont de documentele false?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Marfurile importate trebuie evaluate in conformitate cu Acordul, pe baza unor elemente de fapt reale. De aceea, orice documentatie care contine informatii false cu privire la tranzactie este contrara scopurilor Acordului. In aceasta privinta trebuie precizat faptul ca art. 17 si paragraful 6 din Anexa III la Acord confirma dreptul autoritatii vamale de a verifica realitatea si exactitatea oricarei afirmatii, document sau declaratie prezentata in scopul evaluarii in vama. In consecinta, autoritatea vamala nu trebuie sa se bazeze pe documente false. Mai mult, daca documentatia se dovedeste a fi falsa ulterior determinarii valorii in vama, invalidarea acestei valori este de resortul legislatiei nationale.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 11.1
Tratamentul aplicat erorilor comise neintentionat si documentelor incomplete

    1. In baza Acordului, care este tratamentul ce trebuie aplicat documentelor incomplete sau care contin erori comise neintentionat?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Pentru determinarea valorii in vama conform Acordului, autoritatile vamale nu se pot baza pe documente care sunt incomplete din punctul de vedere al informatiilor relevante sau care contin erori comise neintentionat, care au ca efect distorsionarea informatiilor relevante.
    Sunt situatii, totusi, cand este necesar sa se utilizeze informatiile care figureaza intr-un document incomplet si trebuie efectuate investigatii in vederea obtinerii informatiilor sau elementelor care lipsesc dintr-un astfel de document. In alte situatii numai o parte a unui document poate contine erori comise neintentionat si atunci autoritatea vamala se poate baza pe alte elemente ale documentului care nu contin erori. Se poate proceda la amanarea determinarii definitive a valorii in vama, in concordanta cu art. 13 din Acord, cu conditia ca importatorul sau agentul sau sa furnizeze informatii complete sau sa rectifice erorile din document.
    Astfel, tratamentul aplicat documentelor incomplete sau care contin erori comise neintentionat poate fi diferit de la un caz la altul. De aceea, este pe deplin admis si faptul ca practicile si deciziile luate de autoritatile vamale sunt diferite in astfel de cazuri.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 12.1
Semnificatia expresiei "suplete rezonabila" in aplicarea articolului 7 din Acord

    1. In cazul aplicarii art. 7 din Acord, pot fi utilizate si alte metode decat cele definite la art. 1 - 6 din Acord, daca acestea nu sunt excluse de art. 7 paragraful 2 lit. a) - f) din Acord si sunt conforme cu principiile si dispozitiile generale ale Acordului si ale art. VII GATT 1994?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Paragraful 2 din Nota relativa la art. 7 din Acord prevede ca metodele care trebuie utilizate in virtutea art. 7 din Acord sunt cele pe care le definesc art. 1 - 6 inclusiv din Acord, dar aplicate cu o suplete rezonabila.
    Totusi, daca o valoare in vama nu poate fi determinata prin utilizarea acestor metode, chiar si cu suplete, in ultima instanta valoarea in vama poate fi determinata utilizandu-se alte metode rezonabile, cu conditia ca acestea sa nu fie excluse de art. 7 paragraful 2 din Acord.
    Pentru determinarea valorii in vama in baza prevederilor art. 7 din Acord, metoda utilizata trebuie sa fie in concordanta cu principiile si dispozitiile generale ale Acordului si ale art. VII GATT 1994.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 12.2
    Ordinea de prioritate in aplicarea articolului 7 din Acord

    1. In cazul aplicarii art. 7 din Acord, este necesar sa se urmeze ordinea de prioritate in ceea ce priveste metodele de evaluare prevazute la art. 1 - 6 din Acord?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    In Acord nu este nici o prevedere care sa stipuleze expres ca ordinea de prioritate a art. 1 - 6 din acesta trebuie sa fie urmata atunci cand se aplica art. 7 din Acord. Totusi, art. 7 din Acord prevede utilizarea unor mijloace rezonabile, compatibile cu principiile si prevederile generale ale Acordului, ceea ce indica faptul ca acolo unde este rezonabil posibil ordinea de prioritate trebuie sa fie urmata.
    In consecinta, acolo unde pot fi utilizate mai multe metode de determinare a valorii in vama, in baza art. 7 din Acord, ordinea de prioritate trebuie sa fie mentinuta.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 12.3
Utilizarea datelor care provin din alte tari, in scopul aplicarii articolului 7 din Acord

    1. In cazul aplicarii art. 7 din Acord, autoritatea vamala poate utiliza informatii furnizate de importator, obtinute de acesta din alte tari?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    In cazul tranzactiilor care isi au originea in afara tarii de import este de asteptat ca o parte din date sa provina din alte tari. Totusi, art. 7 din Acord nu face nici o mentiune cu privire la originea surselor de informatii utilizate in aplicarea sa, precizand numai faptul ca acestea trebuie sa fie disponibile in tara de import. De aceea, originea sursei de informatii nu trebuie sa fie un obstacol in sine pentru aplicarea art. 7 din Acord, cu conditia ca informatia sa fie disponibila in tara de import si autoritatea vamala sa poata fi in masura sa se asigure de veridicitatea si exactitatea acestei informatii.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 13.1
Interpretarea termenului "asigurare", in aplicarea articolului 8 paragraful 2 lit. c) din Acord

    1. Ce interpretare trebuie data termenului "asigurare" din art. 8 paragraful 2 lit. c) din Acord?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Din contextul paragrafului 2 al art. 8 din Acord rezulta ca acest paragraf se refera la cheltuielile legate de livrarea marfurilor (costul transportului si cheltuielile conexe transportului). De aceea, termenul "asigurare" utilizat in lit. c) trebuie interpretat ca facand referire numai la cheltuielile de asigurare a marfurilor in cursul operatiunilor specificate la art. 8 paragraful 2 lit. a) si b) din Acord.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 14.1
Semnificatia expresiei "vandut pentru export cu destinatia tarii de import"

    1. Ce interpretare trebuie data expresiei "vandut pentru export cu destinatia tarii de import" din art. 1 din Acord?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Glosarul de termeni vamali internationali al Consiliului de cooperare vamala defineste termenul import ca fiind "actiunea de introducere a unei marfi intr-un teritoriu vamal" si termenul export ca fiind "actiunea de scoatere a unei marfi din teritoriul vamal". In consecinta, faptul ca marfurile sunt prezentate pentru evaluare este suficient pentru a stabili ca acestea fac obiectul unei operatiuni de import, respectiv de export. Problema care se pune in acest caz este de a identifica tranzactia care corespunde operatiunii respective.
    In acest sens, nu este necesar ca vanzarea sa aiba loc intr-o tara de export determinata. Daca importatorul poate sa demonstreze ca vanzarea in cauza a avut loc cu scopul exportului marfurilor cu destinatia tarii de import, atunci se pot aplica prevederile art. 1 din Acord. Rezulta astfel ca numai tranzactiile care implica un transfer international efectiv de marfuri pot fi utilizate in evaluarea acestora in conformitate cu metoda valorii de tranzactie.
    Exemplele urmatoare ilustreaza principiile enuntate mai sus:
    Exemplul 1:
    Vanzatorul "S" din tara de export "X" incheie un contract de vanzare de material electric cu importatorul "A" din tara de import "I" la un pret unitar de 5,75 U.M. "S" incheie un contract cu producatorul "M" care este, de asemenea, din tara "X", pentru fabricarea marfurilor. Producatorul "M", in contul lui "S", ii livreaza marfurile lui "A" in tara "I". Pretul unitar de vanzare stabilit de "M" catre "S" este de 5 U.M.
    In acest caz, tranzactia dintre "S" si "A" reprezinta un transfer international efectiv de marfuri si constituie o vanzare pentru export cu destinatia tarii de import; de aceea, aceasta vanzare poate reprezenta baza evaluarii marfurilor, in conformitate cu art. 1 din Acord.
    Exemplul 2:
    Cumparatorul "B" din tara de import "I" cumpara marfuri de la vanzatorul "S" din aceeasi tara "I". Marfurile sunt stocate de "S" in tara "X". "S" dispune livrarea si exportul marfurilor din tara "X" si acestea sunt importate de "B" in tara de import "I".
    Nu este necesar ca vanzarea sa aiba loc intr-o anume tara de export. Faptul ca vanzatorul "S" este stabilit in tara "X" sau "I" ori intr-o tara terta nu este un element relevant. Tranzactia dintre cumparatorul "B" si vanzatorul "S" este o vanzare pentru export cu destinatia tarii de import si poate reprezenta baza pentru evaluarea marfurilor, in conformitate cu art. 1 din Acord.
    Exemplul 3:
    Vanzatorul "S" din tara "X" vinde marfuri cumparatorului "B" din tara "I". Marfurile sunt expediate din tara "X" in vrac si ulterior sunt ambalate si aranjate in colete de catre vanzatorul "S" intr-un port de tranzit situat in tara "T", inainte de a fi importate in tara "I".
    Principiul aplicat exemplului 2 se va aplica si acestui exemplu. Faptul ca tara de export este "X" sau "T" nu este o problema in acest caz si contractul de vanzare dintre vanzatorul "S" si cumparatorul "B" constituie o vanzare pentru export cu destinatia tarii de import si poate reprezenta baza pentru evaluarea marfurilor, in conformitate cu art. 1 din Acord.
    Exemplul 4:
    Vanzatorul "S" din tara "X" vinde marfuri cumparatorului "A" din tara "I" si expediaza marfurile conform intelegerii. Atunci cand marfurile se afla pe mare cumparatorul "A" il informeaza pe vanzatorul "S" ca este in imposibilitatea de a efectua plata si de a prelua marfurile livrate. Vanzatorul are posibilitatea de a gasi un alt cumparator "B" care este stabilit, de asemenea, in tara "I" si dispune ca vanzarea si livrarea marfurilor sa se efectueze catre cumparatorul B. Astfel "B" importa marfurile in tara "I".
    In exemplul de mai sus vanzarea efectuata intre vanzatorul "S" si cumparatorul "B" conduce la importul marfurilor, fapt care o defineste ca fiind o vanzare pentru export. Tranzactia constituie un transfer international de marfuri si poate reprezenta baza pentru evaluarea marfurilor, in conformitate cu art. 1 din Acord.
    Exemplul 5:
    Sediul central al unui lant hotelier multinational situat in tara "X" cumpara produsele necesare pentru activitatile sale. La inceputul fiecarui an hotelurile din tarile "I", "I^2" si "I^3" transmit ordinele de cumparare pentru necesarul lor la sediul central. Sediul central aduna toate comenzile de la fiecare hotel din lant si emite ordine de cumparare catre diferiti furnizori din tara "X". Produsele sunt trimise fie direct de furnizor catre fiecare hotel din lant, fie sunt livrate sediului central si, ulterior, expediate acestor hoteluri. In fiecare caz furnizorii emit facturi catre sediul central din tara "X" care emite apoi separat facturi catre fiecare hotel din lant.
    In exemplul de mai sus vanzarea care are loc intre sediul central si furnizor, ambii situati in tara "X", nu implica un transfer international de marfuri, deoarece este o vanzare interna in tara de export, avandu-se in vedere ca sediul central cumpara produsele de la furnizori si apoi le vinde separat fiecarui hotel din lant pentru export cu destinatia importului in tara in care este situat fiecare hotel.
    In acest caz tranzactiile dintre sediul central si fiecare hotel pot constitui vanzari pentru export cu destinatia tarilor de import. In conditiile in care legaturile nu au influentat pretul, aceste vanzari reprezinta baza pentru evaluarea marfurilor, in conformitate cu art. 1 din Acord.
    Exemplul 6:
    Cumparatorul "A" din tara "I" cumpara 500 de scaune de la vanzatorul "S" din tara "X" la un pret unitar de 20 U.M. Cumparatorul "A" dispune vanzatorului "S" sa livreze 200 de scaune pentru propria folosinta in tara "I" si 300 de scaune intr-un antrepozit din tara "X". Ulterior, cumparatorul "A" decide sa vanda restul de 300 de scaune cumparatorului "B" din tara "I" pentru un pret unitar de 25 U.M. Apoi, cumparatorul "A" dispune antrepozitului din tara "X" sa livreze marfurile direct cumparatorului "B" din tara "I".
    In acest exemplu sunt doua cazuri in care marfurile trebuie evaluate. In primul caz tranzactia intre vanzatorul "S" si cumparatorul "A" la pretul unitar de 20 U.M. poate constitui o vanzare pentru export cu destinatia tarii de import si poate reprezenta baza pentru evaluarea marfurilor in conformitate cu art. 1 din Acord. In al doilea caz pretul unitar de vanzare de 20 U.M. pentru bunurile plasate in antrepozit nu este relevant pentru evaluare, avandu-se in vedere ca marfurile nu au fost vandute pentru export cu destinatia tarii "I". Vanzarea efectuata intre cumparatorul "A" si cumparatorul "B" la un pret unitar de 25 U.M., care implica un transfer international efectiv de marfuri, constituie o vanzare pentru export cu destinatia tarii de import si poate reprezenta baza pentru evaluarea marfurilor, in conformitate cu art. 1 din Acord.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 15.1
    Tratamentul aplicabil rabaturilor cantitative

    1. Care este tratamentul aplicabil rabaturilor cantitative, in conformitate cu art. 1 din Acord?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Rabaturile cantitative reprezinta reduceri ale pretului marfurilor, care sunt acordate de vanzator clientului sau in functie de cantitatile cumparate intr-o perioada determinata.
    Acordul de evaluare al O.M.C. nu face nici o referire la o cantitate standard care trebuie luata in considerare pentru a aprecia daca pretul efectiv platit sau de platit pentru marfurile importate poate sta la baza determinarii valorii in vama, in conformitate cu art. 1 din Acord.
    Rezulta ca in scopul evaluarii in vama trebuie luata in considerare cantitatea in functie de care a fost determinat pretul unitar al marfurilor de evaluat, atunci cand acestea au fost vandute pentru export cu destinatia tarii de import. Astfel rabaturile cantitative apar numai atunci cand un vanzator stabileste pretul pentru marfurile sale in concordanta cu o schema stabilita in functie de cantitatea marfurilor vandute. Astfel de rabaturi se impart in doua categorii generale:
    1. cele stabilite inaintea importului marfurilor; si
    2. cele stabilite ulterior importului marfurilor.
    Aceste consideratii sunt ilustrate de exemplele urmatoare:

    Factorii generali
    Este un fapt demonstrat ca vanzatorul ofera urmatoarele rabaturi cantitative pentru marfurile cumparate intr-o perioada determinata, de exemplu un an calendaristic.
    1 - 9 unitati - nu se acorda rabat;
    10 - 49 unitati - 5% rabat;
    peste 50 unitati - 8% rabat.
    Pe langa rabaturile mentionate mai sus vanzatorul mai acorda ulterior un rabat de 3% la sfarsitul perioadei specificate, calculat retroactiv la cantitatea totala achizitionata in aceasta perioada.
    Exemplul 1:
    Prima situatie: Importatorul "B" din tara "X" cumpara si importa 27 de unitati intr-un singur transport. Pretului din factura i se aplica un rabat de 5% .
    A doua situatie: Importatorul "C" din tara "X" cumpara 27 de unitati in cadrul unei singure tranzactii la un pret diminuat cu un rabat de 5%, dar le importa in 3 livrari separate, fiecare continand 9 unitati.

    Evaluarea
    In ambele situatii valoarea in vama va fi determinata pe baza pretului efectiv platit sau de platit pentru marfurile importate, adica preturile diminuate cu rabatul de 5% care a contribuit la stabilirea acestor preturi.
    Exemplul 2:
    Ulterior cumpararii si importului celor 27 de unitati importatorii "B" si "C" au cumparat si au importat in acelasi an calendaristic alte 42 de unitati (adica un total de 69 de unitati fiecare). Pretul cerut de vanzator fiecarui importator pentru a doua cumparare este diminuat cu un rabat de 8% .
    Prima situatie: prima cumparare de 27 de unitati a importatorului "B" si a doua cumparare de 42 de unitati fac subiectul a doua contracte separate care fac parte dintr-un acord general initial, care prevede acumularea progresiva a rabaturilor acordate de vanzator cumparatorului.
    A doua situatie este asemanatoare cu cea prezentata mai sus, cu exceptia faptului ca cele doua cumparari ale importatorului "C" nu fac subiectul unui contract general initial. Acumularea progresiva a rabaturilor este totusi oferita de vanzator in conformitate cu conditiile sale generale de vanzare.

    Evaluarea
    In cele doua situatii rabatul de 8% aplicat celor 42 de unitati este un element de pret al vanzatorului; acesta a contribuit la stabilirea pretului unitar al marfurilor atunci cand acestea sunt vandute pentru export cu destinatia tarii de import. In consecinta, acesta trebuie luat in considerare pentru determinarea valorii in vama a acestor marfuri.
    Din acest punct de vedere faptul ca rabatul cantitativ este acordat de vanzator luandu-se in considerare cantitatile cumparate anterior de catre cumparator nu inseamna ca prevederile art. 1 paragraful 1 lit. b) din Acord sunt aplicabile.
    Exemplul 3:
    In acest exemplu situatia este aceeasi ca cea prezentata in exemplul 2, cu exceptia faptului ca in plus se acorda si rabaturi retroactive. In fiecare caz importatorul cumpara si importa 27 de unitati, apoi in 42 de unitati in acelasi an calendaristic.
    Pentru prima livrare de 27 de unitati lui "B" i se factureaza un pret care reflecta un rabat de 5% si pentru a doua livrare de 42 de unitati pretul facturat reflecta un rabat de 8%, la care se adauga un rabat suplimentar de 3% pentru prima livrare de 27 de unitati.

    Evaluarea
    Rabatul de 8% acordat pentru cele 42 de unitati trebuie acceptat in vederea determinarii valorii in vama a marfurilor importate. Totusi, rabatul suplimentar de 3% acordat retroactiv nu trebuie acceptat in cazul celui de-al doilea import, deoarece nu a contribuit la stabilirea pretului unitar al celor 42 de unitati care fac obiectul evaluarii, raportandu-se la importul anterior de 27 de unitati. Tratamentul aplicat de autoritatea vamala celor 27 de unitati este deja prevazut in Avizul de evaluare in vama nr. 8.1 referitor la creditele care se raporteaza la tranzactiile anterioare si in Comentariul 4.1 referitor la clauzele de revizuire a pretului.
    Exemplul 4:
    Dupa ce au fost efectuate toate importurile din perioada specificata, se determina suma totala a importurilor. Pe baza cantitatii totale care a fost importata in aceasta perioada importatorul are dreptul la un rabat complementar de 3% .

    Evaluarea
    Rabatul de 3% acordat retroactiv nu poate fi luat in considerare, motivele avute in vedere fiind prezentate in paragraful 16 de mai sus (evaluarea de la exemplul 3). Si in acest caz trebuie precizat ca este prevazut tratamentul aplicabil in Avizul de evaluare in vama nr. 8.1 referitor la creditele care se raporteaza la tranzactiile anterioare si in Comentariul 4.1. referitor la clauzele de revizuire a pretului.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 16.1
Tratamentul aplicabil in situatiile in care vanzarea sau pretul face subiectul unor conditii sau al unor prestatii a caror valoare poate fi determinata pentru ceea ce se refera la marfurile de evaluat

    1. Care este tratamentul aplicabil in situatiile in care vanzarea sau pretul face subiectul unor conditii ori prestatii a caror valoare poate fi determinata pentru ceea ce se refera la marfurile de evaluat?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    In concordanta cu lit. b) a art. 1 paragraful 1 din Acord, valoarea in vama a marfurilor importate nu poate fi determinata pe baza pretului de tranzactie daca vanzarea sau pretul face subiectul unor conditii ori prestatii a caror valoare nu poate fi determinata pentru ceea ce se refera la marfurile de evaluat.
    Prevederile lit. b) a art. 1 paragraful 1 din Acord trebuie interpretate in sensul ca, daca valoarea unei conditii sau prestatii poate fi determinata pentru ceea ce se refera la marfurile de evaluat, valoarea in vama a marfurilor importate trebuie sa fie valoarea de tranzactie determinata conform acestui articol, sub rezerva respectarii celorlalte dispozitii si conditii prevazute la art. 1 din Acord. Nota relativa la art. 1 si la Anexa III la Acord precizeaza ca pretul efectiv platit sau de platit reprezinta plata totala efectuata de catre cumparator pentru sau in beneficiul vanzatorului, ca plata poate fi efectuata direct sau indirect si ca pretul include toate platile efectiv efectuate ori de efectuat de catre cumparator vanzatorului sau de catre cumparator unui tert. Astfel, valoarea unei conditii, atunci cand este cunoscuta si se refera la marfurile importate, este parte a pretului efectiv platit sau de platit.
    Fiecare autoritate vamala trebuie sa aiba competenta de a stabili informatiile pe care le considera suficiente pentru a determina in mod exact valoarea unei conditii sau prestatii.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 17.1
    Semnificatia si incidenta articolului 11 din Acord

    1. Expresia "fara penalitate" care este utilizata in dispozitiile art. 11 din Acord privind dreptul de apel interzice autoritatii vamale sa ceara, anterior introducerii apelului, plata integrala a oricarei penalitati prevazute de legislatia in vigoare in cazul unei fraude sau al altor infractiuni in domeniul evaluarii in vama?
    Aceasta problema a fost supusa atentiei Comitetului tehnic de evaluare in vama deoarece paragraful 3 din Nota relativa la art. 11 din Acord face referire la plata totala, anterior introducerii apelului, a drepturilor vamale estimate, fara a trata cazurile care implica amenzi sau penalitati.
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a concluzionat ca in paragraful 2 al Notei relative la art. 11 din Acord este definita in mod explicit expresia "fara penalizari", prin care se intelege ca "importatorul nu va fi pasibil de o amenda pentru simplul motiv ca el va cauta sa isi exercite dreptul de contestatie".
    In plus, acest articol confera importatorului dreptul de apel impotriva deciziilor autoritatii vamale referitoare la determinarea valorii in vama, in conformitate cu dispozitiile Acordului.
    In consecinta, scopul acestui articol nu este de a se referi la cazurile de frauda; in acest caz, conditiile de exercitare a dreptului de apel sunt cele prevazute de legislatia nationala care poate cuprinde prevederi referitoare la plata anterioara a penalitatilor, precum si a drepturilor de import.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 18.1
    Incidenta articolului 13 din Acord

    1. Problema supusa atentiei Comitetului tehnic de evaluare in vama a fost daca, in concordanta cu prevederile art. 13 din Acord, garantia care trebuie furnizata de importator pentru eliberarea marfurilor din vama acopera numai drepturile vamale, lasand autoritatea vamala fara o asigurare adecvata pentru recuperarea amenzilor si penalitatilor care ar putea fi datorate pentru marfuri si de persoane.
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a concluzionat ca art. 13 din Acord se aplica numai in acele cazuri in care, in cursul determinarii valorii in vama a marfurilor importate, devine necesara amanarea determinarii definitive a acestei valori in vama. Un exemplu este cel in care sunt necesare ajustari ale pretului efectiv platit sau de platit, in conformitate cu prevederile art. 8 din Acord, dar la momentul importului nu pot fi prezentate documentele concludente pentru determinarea valorii in vama. Numeroase cazuri de aceasta natura pot de fapt sa apara in cursul determinarii valorii in vama in conformitate cu Acordul. In aceste conditii acest articol prevede ca eliberarea marfurilor este posibila daca este constituita o garantie suficienta pentru asigurarea platii ulterioare a drepturilor vamale.
    Art. 13 din Acord nu se refera la cazurile de nerespectare a legislatiei vamale sau de frauda; in aceste situatii se aplica prevederile din legislatia nationala referitoare la plata amenzilor sau penalitatilor datorate.

                    AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 19.1
Aplicarea articolului 17 si a paragrafului 6 din Anexa III la Acord

    1. Problema supusa atentiei Comitetului tehnic de evaluare in vama a fost daca art. 17 din Acord coroborat cu paragraful 6 din Anexa III la Acord atribuie suficiente prerogative autoritatii vamale pentru a descoperi si a stabili cazurile de nerespectare a legislatiei in materie de evaluare, inclusiv fraudele, si daca obligatia de a prezenta dovezi in cursul determinarii valorii in vama este in sarcina importatorului.
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a concluzionat ca in examinarea acestei situatii trebuie precizat faptul ca art. 17 stipuleaza ca Acordul nu restrange si nici nu contesta drepturile administratiei vamale. Paragraful 6 din Anexa III la Acord cuprinde precizari in plus referitoare la aceste drepturi, referindu-se in special la dreptul administratiei nationale de a conta pe cooperarea deplina a importatorilor in cercetarile privind realitatea si exactitatea oricarei afirmatii, document sau declaratie. Aceasta concluzie este reiterata si in Avizul de evaluare in vama nr. 10.1.
    Ar fi incorect sa se considere ca orice alte drepturi ale autoritatii vamale care nu sunt mentionate in art. 17 sau in paragraful 6 din Anexa III la Acord sunt implicit excluse.
    In plus fata de cele mentionate expres in Acord, drepturile si obligatiile importatorului si ale autoritatii vamale in determinarea valorii in vama sunt cele prevazute de legile si reglementarile nationale in vigoare.

                    AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 20.1
Conversia monedelor in cazurile in care contractul prevede o rata fixa de schimb

    1. S-a pus problema daca conversia unei monede este necesara in cazurile in care contractul de vanzare a marfurilor importate prevede o rata fixa de schimb.
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a examinat aceasta problema si a recomandat ca nu este necesara conversia monedei daca pretul este stabilit in moneda tarii de import.
    In consecinta, prezinta importanta in aceasta problema moneda in care este stabilit pretul si suma de platit.
    Exemplul 1:
    Factura comerciala indica o suma in moneda tarii de export (MX). Se specifica faptul ca ajustarea se va face, totusi, in moneda tarii de import (MY). Suma de platit este calculata prin convertirea sumei facturate la o rata fixa de schimb. Aceasta rata este: 1 MX (moneda de export) = 2 MY (moneda de import).
    Intrebare:
    Suma facturata trebuie convertita in moneda tarii de import pe baza ratei fixe de schimb prevazute in contract sau a celei in vigoare (in tara de import) in momentul exportului sau in momentul importului marfurilor (vezi art. 9 paragraful 2 din Acord)?
    Raspuns:
    Conversia unei monede, asa cum este prevazut in art. 9 din Acord, nu este necesara. Contractul de vanzare prevede ca plata o suma fixa in moneda tarii de import. Suma de platit in moneda tarii de import este determinata prin multiplicarea sumei facturate cu doi, adica rata stabilita de cumparator si vanzator.
    Exemplul 2:
    Factura comerciala indica o suma in moneda tarii de import (MY), dar se specifica faptul ca ajustarea se va face in moneda tarii de export (MX). Suma de platit este calculata prin convertirea sumei facturate la o rata fixa de schimb, care este: 1 MX = 2 MY.
    Intrebare:
    Suma facturata (in moneda tarii de import) va fi acceptata fara o conversie ulterioara?
    Raspuns:
    Suma facturata nu poate fi acceptata ca fiind valoarea in vama. Contractul de vanzare prevede plata unei sume fixe, exprimata in moneda tarii de export, aceasta fiind moneda care trebuie convertita. Suma contractata care trebuie platita in moneda MX trebuie mai intai sa fie obtinuta prin impartirea sumei facturate la doi. Suma care rezulta trebuie apoi convertita in moneda MY, in concordanta cu art. 9 din Acord, la o rata de schimb publicata de autoritatea competenta din tara de import.
    Exemplul 3:
    Factura comerciala indica o suma in moneda tarii de export (MX), dar se specifica faptul ca ajustarea se va face in moneda unei tari terte (MZ). Suma de platit este calculata prin convertirea sumei facturate la o rata fixa de schimb de: 1 MX = 6 MZ.
    Intrebare:
    Ce suma exprimata in moneda straina (adica MX sau MZ) va fi convertita in moneda tarii de import?
    Raspuns:
    Moneda care va fi convertita este moneda tarii terte. Suma exprimata in aceasta moneda va fi stabilita prin calcularea sumei facturate la rata fixa de schimb din contract (adica, suma facturata inmultita cu 6 va fi suma efectiv de platit in moneda tarii terte). Suma care rezulta trebuie apoi convertita in moneda tarii de import, in concordanta cu art. 9 din Acord, la o rata publicata de autoritatea competenta din tara de import.
    Exemplul 4:
    Factura comerciala indica o suma exprimata in moneda tarii de import (MY), dar se specifica faptul ca ajustarea se va face in moneda unei terte tari (MZ). Suma de platit este calculata prin convertirea sumei facturate la o rata fixa de schimb de: 1 MY = 3 MZ.
    Intrebare:
    Suma facturata (exprimata in moneda tarii de import) va fi acceptata fara o convertire ulterioara?
    Raspuns:
    Suma facturata nu poate fi acceptata fara a fi convertita. Suma facturata trebuie determinata in moneda tarii terte la o rata fixa de schimb (adica, suma facturata inmultita cu 3 va fi suma de platit in moneda tarii terte). Suma care rezulta trebuie apoi convertita in moneda tarii de import, in concordanta cu art. 9 din Acord, la o rata publicata de autoritatea competenta din tara de import.

                     AVIZUL DE EVALUARE IN VAMA Nr. 21.1
Interpretarea expresiei "asociati" din articolul 15 paragraful 4 lit. b) din Acord

    1. Agentii, distribuitorii si concesionarii exclusivi sunt considerati ca fiind "legal recunoscuti ca asociati in afaceri" in sensul art. 15 paragraful 4 lit. b) din Acord?
    2. Comitetul tehnic de evaluare in vama a exprimat urmatorul aviz:
    Situatia agentilor, distribuitorilor si a concesionarilor exclusivi este prevazuta in art. 15 paragraful 5 din Acord, care stipuleaza ca persoanele care sunt asociate in afaceri, prin faptul ca una este agentul, distribuitorul sau concesionarul exclusiv al celeilalte, vor fi considerate a fi legate, in scopul aplicarii Acordului, daca ele corespund unuia dintre criteriile enuntate la paragraful 4 al art. 15 din Acord.
    Art. 15 paragraful 4 lit. b) din Acord prevede ca in scopurile acestui Acord persoanele sunt considerate legate daca "ele sunt legal recunoscute ca asociate in afaceri". Dictionarul Webster defineste termenul "asociat" ca "persoana care este asociata cu una sau mai multe persoane in aceeasi afacere si care imparte cu acestea profiturile si riscurile; membrul unei societati de persoane".
    Termenul "societati de persoane" este definit ca "un grup de doua sau mai multe persoane care contribuie cu aporturi financiare sau in natura in vederea exercitarii in comun a unei activitati comerciale si care impart profiturile si pierderile in anumite proportii."
    In dreptul comercial definitiile simple prezentate mai sus sunt, in general, insotite de un set complex de prevederi si principii juridice care vizeaza definirea, interpretarea si codificarea in dreptul civil, comercial, fiscal etc. a legaturilor juridice care implica termenul "asociat".
    O asociatie conduce la constituirea unei societati de persoane numai daca sunt indeplinite conditiile legale nationale pentru infiintarea acesteia. In consecinta, persoanele nu sunt legate in conformitate cu Acordul, numai pentru simplul fapt ca o persoana este agentul, distribuitorul sau concesionarul exclusiv al celeilalte.
    Agentii, distribuitorii si concesionarii exclusivi pot avea legaturi stranse de asociere cu furnizorii lor, insa acest fapt nu constituie un motiv pentru aplicarea unui tratament diferit fata de cel al oricaror alte persoane nelegate.
    In scopul clarificarii acestor aspecte, un membru poate decide sa faca referire in legislatia nationala vamala privind evaluarea la propriile reguli de drept intern privind notiunea de "asociat" sau sa integreze acest termen pur si simplu. Nu este de dorit totusi ca un membru sa conceapa o definitie diferita a termenului "asociat", special in scopul interpretarii legislatiei in vigoare in domeniul evaluarii in vama.