DECIZIE   Nr. 129 din 18 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, precum si a dispozitiilor art. 119, art. 164 alin. (1) si (2) si art. 165 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 414 din 10 mai 2004

    Nicolae Popa             - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Dana Titian              - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (3), titlul III, art. 127 alin. (1) si (2) si art. 128 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Erol Teknik" - S.R.L. din Ramnicu Valcea in Dosarul nr. 5.807/2003 al Judecatoriei Ramnicu Valcea.
    La apelul nominal se prezinta autoarea exceptiei, reprezentata prin avocat, lipsind Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Valcea, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Avocatul Societatii Comerciale "Erol Teknik" - S.R.L. din Ramnicu Valcea arata ca, intrucat, fata de momentul ridicarii exceptiei, au intervenit elemente noi, respectiv abrogarea Ordonantei Guvernului nr. 61/2002 prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala si constatarea neconstitutionalitatii art. 164 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, care a preluat dispozitiile art. 127 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, critica in dosarul de fata a devenit inadmisibila.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca devenita inadmisibila, in temeiul art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 4 noiembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 5.807/2003, Judecatoria Ramnicu Valcea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (3), titlul III, art. 127 alin. (1) si (2) si art. 128 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Erol Teknik" - S.R.L. din Ramnicu Valcea.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 limiteaza atributiile autoritatii judecatoresti, deoarece, in conformitate cu acest text, numai autoritatea administratiei publice are dreptul sa dispuna suspendarea executarii obligatiei de plata pana la solutionarea contestatiei de catre instanta de judecata.
    Se considera ca titlul III din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 permite organului fiscal sa dispuna discretionar de masurile asiguratorii, indiferent de natura titlului executoriu sau de valoarea inscrisa in acesta, masurile asiguratorii privind toate bunurile, marfurile si mijloacele banesti ale agentului economic. Trimiterea la art. 124 referitor la contestatia la executarea silita face posibil ca si pentru masurile asiguratorii sa se perceapa o cautiune de 20% din suma datorata, in total ajungandu-se la o cautiune ce depaseste cu mult debitul (cate 20% pentru masurile asiguratorii, pentru contestatie, suspendare si suspendare provizorie sau actele de executare).
    Referitor la prevederile art. 127 alin. (1) si (2) si art. 128 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, se arata ca stabilirea cautiunii de catre instanta prin raportare la cuantumul sumei datorate, iar nu contestate, reprezinta o antepronuntare asupra fondului cauzei. Obligatia depunerii cautiunii la unitatea teritoriala a trezoreriei statului, deci a intimatei, reprezinta, in opinia autoarei exceptiei, un mod de constrangere a executarii platii, si nu o garantie pentru creditor, cat priveste acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a intarzierii executarii silite. De asemenea, citarea organului de executare de catre instanta de judecata incalca principiul disponibilitatii in procesul civil, in acest fel instanta stabilind cadrul procesual impotriva vointei debitorului sau a altui participant la proces.
    Judecatoria Ramnicu Valcea apreciaza ca, referitor la pretinsa neconstitutionalitate a art. 10 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, textul nu impiedica debitorul nemultumit de solutia adoptata de organul fiscal cu privire la stabilirea obligatiilor bugetare sa se adreseze instantelor judecatoresti de contencios administrativ. Mai mult, daca se trece la executarea silita, debitorul poate formula contestatie la executare, potrivit art. 124 si urmatoarele din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, solicitand totodata suspendarea executarii, fie in cadrul contestatiei la executare, fie pe cale de ordonanta presedintiala, in conformitate cu prevederile Codului de procedura civila.
    Dispozitiile art. 39 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 asigura debitorului posibilitatea de a formula contestatie si impotriva actelor prin care se dispun si se aduc la indeplinire masurile asiguratorii, acest text reprezentand un caz de aplicare a art. 21 din Constitutie, privind liberul acces la justitie.
    In privinta dispozitiilor art. 127 alin. (1) si (2) din ordonanta criticata, se apreciaza ca acestea contravin prevederilor art. 16 si 21 din Constitutia Romaniei, precum si celor ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, stabilirea unui cuantum de 20% din valoarea sumei datorate, iar nu contestate, ca o conditie de primire a cererii de chemare in judecata, infrange principiul constitutional al liberului acces la justitie, putand determina obligarea debitorului bugetar la plata mai multor cautiuni, in cazul formularii mai multor contestatii pentru acte de executare diferite. Se mai arata ca, intrucat stabilirea sumei datorate revine completului de judecata investit cu solutionarea contestatiei la executare, si nu judecatorului de serviciu, competenta acestuia din urma ar trebui sa se limiteze doar la inregistrarea cererii debitorului.
    Pe de alta parte, se considera ca depunerea cautiunii la unitatea teritoriala a trezoreriei statului, deci la creditor, creeaza statului o situatie mai favorabila decat cea a altor creditori si reprezinta o stirbire a autoritatii judecatoresti, care nu poate dispune de aceasta cautiune. In opinia instantei de judecata, cautiunea ar trebui sa fie consemnata, ca si in cazul altor creditori, la un tert si sa fie la dispozitia instantei de judecata.
    Instanta apreciaza ca art. 128 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 nu contravine prevederilor constitutionale invocate, deoarece organul de executare este, in cazul obligatiilor bugetare, chiar creditorul, prin reprezentantii sai, administratiile finantelor publice judetene. Astfel, "este normal si just ca aceste institutii sa se poata apara in contestatiile la executare formulate de debitori".
    Prin urmare, instanta judecatoreasca apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 alin. (3), titlul III si art. 128 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 este neintemeiata, in vreme ce dispozitiile art. 127 alin. (1) si (2) sunt neconstitutionale.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Guvernul arata ca, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei. Or, prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, dispozitiile legale criticate au fost abrogate, astfel incat exceptia de neconstitutionalitate a devenit inadmisibila.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 10 alin. (3), titlul III, art. 127 alin. (1) si (2) si art. 128 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 14 august 2003. Textele de lege criticate au urmatorul continut:
    - Art. 10 alin. (3): "Exercitarea de catre platitori a cailor de atac la organele competente ale creditorilor bugetari, cu privire la stabilirea obligatiilor bugetare, nu suspenda obligatia acestora de plata. La cererea debitorului si tinand seama de motivele invocate de acesta, autoritatile administratiei publice, prin organul competent in solutionarea contestatiilor, vor dispune suspendarea obligatiei de plata a creantelor bugetare, pana la solutionarea contestatiei, cu constituirea unei garantii la nivelul sumei contestate.";
    - titlul III: - Art. 31: "Masurile asiguratorii prevazute in prezentul titlu se dispun si se aduc la indeplinire prin procedura administrativa de catre creditorii bugetari.";
    - Art. 32: "Se vor dispune masuri asiguratorii de catre creditorii bugetari, inaintea inceperii procedurii de executare silita, atunci cand exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa isi ascunda ori sa isi risipeasca averea/patrimoniul.";
    - Art. 33: - "Creditorul bugetar poate dispune prin procedura administrativa, prin decizie motivata, poprirea asiguratorie asupra veniturilor si/sau sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile si imobile, proprietatea debitorului, dupa caz, oriunde s-ar afla.";
    - Art. 34: "Masurile asiguratorii dispuse potrivit art. 33, precum si cele dispuse de instantele judecatoresti sau de alte organe competente se aduc la indeplinire in conformitate cu dispozitiile referitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator.";
    - Art. 35: "Masurile asiguratorii vor fi ridicate, prin decizie motivata, de catre creditorii bugetari cand au incetat motivele pentru care au fost dispuse.";
    - Art. 36: "Masurile asiguratorii dispuse atat de creditorii bugetari, cat si de instantele judecatoresti ori de alte organe competente, daca nu au fost desfiintate in conditiile legii, raman valabile pe toata perioada executarii silite, fara indeplinirea altor formalitati.";
    - Art. 37: "(1) In cazul infiintarii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal intocmit de organul de executare se comunica pentru inscriere Biroului de carte funciara.
    (2) Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispozitie ce ar interveni ulterior inscrierii prevazute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.";
    - Art. 38: "Daca valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acopera integral creanta bugetara, masurile asiguratorii pot fi infiintate si asupra bunurilor detinute de catre debitor in proprietate comuna cu terte persoane, pentru cota-parte detinuta de acesta.";
    - Art. 39: "Impotriva actelor prin care se dispun si se aduc la indeplinire masurile asiguratorii cel interesat poate face contestatie in conformitate cu prevederile art. 124.";
    - Art. 127 alin. (1) si (2): "(1) Contestatia la executare se face cu conditia depunerii numai de catre persoanele juridice a unei cautiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritoriala a trezoreriei statului.
    (2) Dovada privind plata cautiunii prevazute la alin. (1) va insoti in mod obligatoriu contestatia debitorului, fara de care aceasta nu va putea fi inregistrata.";
    - Art. 128: "La judecarea contestatiei instanta va cita si organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmarite ori, in cazul executarii prin poprire, isi are sediul sau domiciliul tertul poprit."
    Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 15, art. 16 alin. (1), (2) si (3), art. 21 alin. (1) si (2) si art. 52, precum si dispozitiile titlului III, cap. VI, referitoare la autoritatea judecatoreasca. Textele constitutionale invocate au urmatorul continut:
    - Art. 15: "(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
    (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.";
    - Art. 16 alin. (1), (2) si (3): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.";
    - Art. 21 alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    - Art. 52: "(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.
    (2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
    (3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta."
    Autorul exceptiei considera ca sunt nesocotite si prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care au urmatorul continut:
    "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta, atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei."
    In ceea ce priveste obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, ulterior sesizarii sale, Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 a fost abrogata prin art. 200 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 941 din 29 decembrie 2003. Curtea retine ca dispozitiile art. 10 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 nu au fost preluate in ordonanta abrogatoare, cele ale titlului III au fost preluate cu modificari in art. 119, iar prevederile art. 127 alin. (1) si (2) si art. 128 au fost preluate identic in art. 164 alin. (1) si (2), respectiv art. 165 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003.
    In prezent, art. 119 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 are urmatorul continut: "(1) Masurile asiguratorii prevazute in prezentul capitol se dispun si se duc la indeplinire, prin procedura administrativa, de organele fiscale competente.
    (2) Se dispun masuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietatea debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia, cand exista pericolul ca acesta sa se sustraga, sa-si ascunda ori sa-si risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea.
    (3) Aceste masuri pot fi luate si in cazul in care creanta nu a fost inca individualizata si nu a devenit scadenta. Masurile asiguratorii dispuse, daca nu au fost desfiintate in conditiile legii, raman valabile pe toata perioada executarii silite, fara indeplinirea altor formalitati. O data cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplatii, masurile asiguratorii se transforma in masuri executorii.
    (4) Masurile asiguratorii se dispun prin decizie emisa de organul fiscal competent. In decizie organul fiscal va preciza debitorului ca prin constituirea unei garantii la nivelul creantei stabilite sau estimate, dupa caz, masurile asiguratorii vor fi ridicate.
    (5) Decizia de instituire a masurilor asiguratorii trebuie motivata si semnata de catre conducatorul organului fiscal competent.
    (6) Masurile asiguratorii dispuse potrivit alin. (2), precum si cele dispuse de instantele judecatoresti sau de alte organe competente se duc la indeplinire in conformitate cu dispozitiile referitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator.
    (7) In cazul infiintarii sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal intocmit de organul de executare se comunica pentru inscriere Biroului de carte funciara.
    (8) Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispozitie ce ar interveni ulterior inscrierii prevazute la alin. (7) sunt lovite de nulitate absoluta.
    (9) Daca valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acopera integral creanta bugetara, masurile asiguratorii pot fi infiintate si asupra bunurilor detinute de catre debitor in proprietate comuna cu terte persoane, pentru cota-parte detinuta de acesta.
    (10) Impotriva actelor prin care se dispun si se duc la indeplinire masurile asiguratorii cel interesat poate face contestatie in conformitate cu prevederile art. 162."
    Fata de aceasta situatie, in ceea ce priveste dispozitiile art. 10 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 devin aplicabile dispozitiile art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata, conform carora Curtea Constitutionala poate decide numai asupra actelor normative in vigoare. Constatand insa ca, la data sesizarii sale, Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 nu fusese inca abrogata, Curtea urmeaza sa respinga exceptia de neconstitutionalitate referitoare la aceste dispozitii ca devenita inadmisibila.
    In ceea ce priveste titlul III, art. 127 alin. (1) si (2) si art. 128 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002, dat fiind ca, dupa invocarea exceptiei de neconstitutionalitate in fata instantei judecatoresti, prevederile legale supuse controlului au fost preluate de noua reglementare, Curtea Constitutionala este tinuta sa se pronunte asupra constitutionalitatii lor in noua redactare, intrucat solutia legislativa este aceeasi cu cea anterioara modificarii.
    In acest sens se impune a fi retinut ca prin Decizia nr. 40 din 29 ianuarie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 229 din 16 martie 2004, instanta constitutionala a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 164 alin. (1), (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, cu motivarea ca, independent de finalitatea urmarita de legiuitor, reglementarea dedusa controlului contravine liberului acces la justitie, in masura in care conditioneaza insasi inregistrarea contestatiei la executare de plata unei cautiuni. Astfel, "instituirea unei cai de atac ca modalitate de acces la justitie implica in mod necesar asigurarea posibilitatii de a o utiliza pentru toti cei care au un drept, un interes legitim, capacitate si calitate procesuala. Or, adaugarea la acestea a unei conditii suplimentare, a carei neindeplinire are semnificatia drastica a unui veritabil fine de neprimire a cererii de sesizare a instantei cu respectiva cale de atac, constituie o ingradire a accesului liber la justitie, contravenind astfel prevederilor art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie".
    In consecinta, ca urmare a admiterii exceptiei de neconstitutionalitate referitoare la dispozitia sus-mentionata printr-o decizie pronuntata dupa data la care instanta judecatoreasca a sesizat Curtea in acest dosar, in prezenta cauza a intervenit un motiv de inadmisibilitate a exceptiei, conform art. 23 alin. (3) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate a art. 119 din actuala reglementare, Curtea constata ca, desi formal, critica este indreptata impotriva intregului articol, care reglementeaza masurile asiguratorii, respectiv poprirea si sechestrul asiguratoriu, din sustinerile autorului exceptiei rezulta ca, in realitate, aceasta vizeaza doar dispozitiile alin. (10) al acestui articol, potrivit carora impotriva actelor prin care se dispun si se duc la indeplinire masurile asiguratorii, persoana interesata poate face contestatie la executare, cu respectarea conditiilor de sesizare a instantei, respectiv platind cautiunea de 20% din cuantumul sumei datorate. Or, in situatia in care prevederile referitoare la cautiune au fost declarate ca fiind neconstitutionale, critica cu un atare obiect nu mai are suport pentru sustinerea incalcarii art. 21 si art. 52 alin. (1) si (2) din Constitutie.
    In egala masura, este neintemeiata si invocarea art. 16 din Constitutie, intrucat reglementarea dedusa controlului se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta in ipoteza normei legale, fara nici o discriminare pe considerente arbitrare. De altfel, norma constitutionala se refera la egalitatea de tratament a persoanelor in fata legii si a autoritatilor publice, iar nu la egalitatea de tratament intre acestea si autoritatile publice, ca exponente ale interesului general.
    Cu privire la critica de neconstitutionalitate a art. 165 alin. (1) din aceeasi ordonanta, Curtea retine ca, in aceasta materie, organul de executare are si calitatea de creditor, astfel incat citarea sa se impune, in vederea asigurarii principiului contradictorialitatii in procesul civil si a garantarii dreptului la aparare al tuturor partilor. Pe de alta parte, determinarea partilor intre care exista raporturi procesuale si care, deci, urmeaza a fi citate constituie atributul exclusiv al instantei judecatoresti si nu are nici o legatura cu principiul disponibilitatii. Dar, chiar daca o atare sustinere ar fi intemeiata, in masura in care principiul disponibilitatii nu este consacrat, ca atare, prin Constitutie, el nu constituie un criteriu de constitutionalitate pe care Curtea sa-l aiba in vedere si la care sa se raporteze.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 si a dispozitiilor art. 164 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Erol Teknik" - S.R.L. din Ramnicu Valcea in Dosarul nr. 5.807/2003 al Judecatoriei Ramnicu Valcea.
    2. Respinge, ca fiind neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 119 si art. 165 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, exceptie ridicata de acelasi autor in acelasi dosar.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 18 martie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu