DECIZIE Nr. 129 din 13 octombrie 1998
privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Legea nr.
17/1994 pentru prelungirea sau reinnoirea contractelor de inchiriere privind
unele suprafete locative
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 467 din 4 decembrie 1998
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Carmen Daniela Manea - magistrat-asistent
Pe rol, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 1 din Legea
nr. 17/1994 pentru prelungirea sau reinnoirea contractelor de inchiriere
privind unele suprafete locative, ridicata de Veres Ilona in procesul civil ce
face obiectul Dosarului nr. 12.952/1996 al Judecatoriei Brasov.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 6 octombrie 1998 si
sunt consemnate in incheierea de la aceeasi data, cand Curtea, avand nevoie de
timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 13 octombrie 1998.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 12 noiembrie 1997, pronuntata in Dosarul nr.
12.952/1996, Judecatoria Brasov a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 17/1994 pentru
prelungirea sau reinnoirea contractelor de inchiriere privind unele suprafete
locative, exceptie ridicata de Veres Ilona intr-o cauza civila.
In motivarea exceptiei se arata ca prevederile art. 1 din Legea nr. 17/1994
incalca garantia constituita prin art. 41 alin. (1) din Constitutie referitoare
la dreptul de proprietate, precum si art. 49 din Constitutie, care stabileste
limitativ situatiile exceptionale in care exercitiul unor drepturi si libertati
poate fi restrans. De asemenea, se sustine ca art. 1 din Legea nr. 17/1994
incalca dispozitiile art. 20 din Constitutie, intrucat contravine dispozitiilor
Conventiei europene a drepturilor omului in ceea ce priveste dreptul de
proprietate. Totodata se sustine ca art. 1 din Legea nr. 17/1994 este
neconstitutional, intrucat "prin lipsa oricaror distingeri sau
diferentieri suprima persoanei titulare a unui drept de proprietate
posibilitatea de a-si exercita deplin toate prerogativele".
Exprimandu-si opinia, instanta de judecata considera ca exceptia de
neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa.
In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, s-au solicitat punctele de vedere ale presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si al Guvernului.
In punctul de vedere al Guvernului - singurul care a fost inaintat Curtii
Constitutionale - se arata ca "prelungirea prin lege a contractelor de
inchiriere fiind o masura de protectie a chiriasilor are temei constitutional
in prevederile art. 43 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora statul este
obligat sa ia masuri de protectie sociala de natura sa asigure cetatenilor un
nivel de trai decent". In concluzie, invocandu-se si practica
jurisdictionala constanta in domeniu a Curtii Constitutionale, se considera ca
exceptia de neconstitutionalitate este nefondata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului
Public, dispozitiile atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale
Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate
si a fost legal sesizata, in conformitate cu dispozitiile art. 144 lit. c) din
Constitutie si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 17/1994, "Contractele de inchiriere,
indiferent de proprietar, privind suprafetele locative cu destinatia de
locuinte, supuse normarii si inchirierii conform Legii nr. 5/1973, precum si
cele folosite de catre asezaminte social-culturale si de invatamant, de partide
politice, sindicate si alte organizatii neguvernamentale, aflate in curs de
executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se prelungesc de drept,
pe o perioada de 5 ani, in aceleasi conditii".
Cu referire la constitutionalitatea art. 1 - 4 din Legea nr. 17/1994,
Curtea s-a pronuntat, in cadrul controlului prealabil, prin Decizia nr. 30 din
6 aprilie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 100
din 18 aprilie 1994, prin care s-a constatat ca acestea sunt constitutionale.
Motivele pentru care constitutionalitatea textelor de lege a fost contestata
sunt aceleasi cu cele care se invoca prin exceptia ridicata in prezenta cauza,
respectiv incalcarea dispozitiilor art. 41 alin. (1) din Constitutie.
Pentru a pronunta aceasta decizie, Curtea a statuat in esenta urmatoarele:
potrivit art. 41 alin. (1) din Constitutie, continutul si limitele dreptului de
proprietate sunt stabilite prin lege; prelungirea prin lege a contractului de
inchiriere "isi are temeiul constitutional in prevederile art. 43 din
Constitutie, potrivit carora statul este obligat sa ia masuri de protectie
sociala de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent"; desi
continutul acestei notiuni nu este definit de Constitutie, "el rezulta in
functie de situatiile avute in vedere de legiuitor, precum si in functie de
reglementarile internationale privind drepturile omului, obligatorii in temeiul
art. 11 si 20 din Constitutie"; potrivit art. 25 din Declaratia Universala
a Drepturilor Omului, dreptul la un nivel de trai corespunzator cuprinde,
printre altele, si dreptul la locuinta; prelungirea contractului de inchiriere
nu atinge cu nimic dreptul de dispozitie al proprietarului, inchirierea fiind,
in dreptul civil, un simplu act de administrare, care nu afecteaza atributul
dispozitiei.
In consecinta, Curtea nu poate retine ca prevederea atacata incalca
dispozitiile art. 41 alin. (1) din Constitutie si nici prevederile referitoare
la proprietate din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, ratificata prin Legea nr. 30/1994.
Referirea autoarei exceptiei de neconstitutionalitate la art. 49 din legea
fundamentala nu este concludenta pentru rezolvarea cauzei, deoarece, potrivit
practicii Curtii Constitutionale, nu ne aflam in prezenta unei restrangeri a
unor drepturi si libertati.
In ceea ce priveste problemele legate de aplicarea in procesul civil a
prevederilor Legii nr. 17/1994 la raporturile de locatiune intre partile in
litigiu, acestea urmeaza sa fie rezolvate de instantele de judecata.
Solutia mentionata a fost confirmata si in cadrul controlului ulterior,
Curtea pronuntandu-se in acest sens prin deciziile nr. 42 din 12 aprilie 1995,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 191 din 23 august
1995, si nr. 32 din 19 februarie 1997, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 73 din 23 aprilie 1997.
Avand in vedere ca in speta nu au intervenit elemente noi care sa determine
reconsiderarea practicii jurisdictionale a Curtii, urmeaza ca exceptia privind
dispozitiile art. 1 din Legea nr. 17/1994 sa fie respinsa.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art.
23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Legea
nr. 17/1994 pentru prelungirea sau reinnoirea contractelor de inchiriere
privind unele suprafete locative, ridicata de Veres Ilona in Dosarul nr.
12.952/1996 al Judecatoriei Brasov.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din data de 13 octombrie 1998.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat asistent,
Carmen Daniela Manea