DECIZIE Nr.
1282 din 8 octombrie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 728 alin. 1 teza întai din Codul
civil si art. 673 5 alin. 2 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 767 din 10 noiembrie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul
civil şi art. 6735 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Nicolae Gută în Dosarul nr. 39.097/3/2008 al Tribunalului Bucureşti
- Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 2.387R din 19 decembrie 2008,
pronunţată în Dosarul nr. 39.097/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a
IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul
civil şi art. 6735 alin. 2 din Codul de procedură civilă. Excepţia
a fost ridicată de Nicolae Gută într-o acţiune având ca obiect o cerere de
ieşire din indiviziune cu privire la un bun imobil.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că, stipulându-se în Codul
civil şi în Codul de procedură civilă obligativitatea ieşirii din indiviziune
şi a împărţelii în natură prin formarea de loturi şi atribuirea lor, se încalcă
dreptul de proprietate al persoanei care nu doreşte încetarea acestei situaţii
juridice. Arată că prin cererea de ieşire din indiviziune se dispune asupra
întregului bun, avându-se în vedere doar voinţa unuia dintre coproprietari,
încălcându-se astfel dreptul celuilalt coproprietar de a dispune de propriul
bun.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor
art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie. In acest sens, arată că este
atributul legiuitorului să stabilească modalităţile ieşirii din indiviziune în
situaţia în care sunt mai multe persoane coproprietare ale aceluiaşi bun, prin
aceste modalităţi neîncălcându-se dreptul de proprietate al coproprietarilor
cărora nu li se va atribui bunul în natură.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile criticate sunt constituţionale. In acest sens, arată că acestea
reglementează procedura ieşirii din indiviziune a unor persoane care sunt
coproprietare ale unui bun şi nu conţin norme contrare principiului garantării
şi ocrotirii, în mod egal, a dreptului de proprietate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil şi art. 6735
alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Textele de lege criticate au următorul conţinut:
- Art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil: „Nimeni
nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.";
-Art. 6735 alin. 2 din Codul de procedură
civilă: „Instanţa va face împărţeala în natură. In temeiul celor stabilite
potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. In
cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă
în bani."
In susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate
autorul acesteia invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 44
alin. (2) teza întâi potrivit cărora proprietatea privată este garantată şi ocrotită
în mod egal de lege, indiferent de titular.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 728 din Codul civil au mai făcut obiectul
controlului de constituţionalitate, reţinând în Decizia nr. 844 din 8 iulie
2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7
august 2008, că, de principiu, proprietatea, în majoritatea cazurilor, este
pură şi simplă. Sunt situaţii însă când proprietatea este afectată de
modalităţi şi prezintă forme speciale. O astfel de modalitate o reprezintă
proprietatea comună, cu cele trei forme: coproprietatea, indiviziunea şi
devălmăşia.
Această situaţie, uneori, nu este avantajoasă pentru
proprietari şi nici favorabilă pentru exploatarea economică a bunurilor, din
cauza dificultăţii de a se putea exercita toate atributele dreptului de
proprietate. De aceea, tocmai în interesul coproprietarilor, art. 728 din Codul
civil prevede că „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune". Deşi
art. 728 se referă, în principiu, la partajul succesoral, el se aplică tuturor
indiviziunilor, oricare ar fi izvorul lor, astfel că orice proprietar poate
cere ieşirea din indiviziune prin partaj, fără ca ceilalţi coproprietari să se
poată opune. Coproprietarii au însă posibilitatea de a conveni să rămână în
indiviziune pe termen de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestei convenţii
la expirarea termenului, potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol.
Aşadar, Curtea a reţinut că textul art. 728 din Codul
civil conţine suficiente mijloace de asigurare a respectării normelor
constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private,
reprezentând totodată o aplicare a principiului potrivit căruia „Cetăţenii
beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin
alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea".
Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei
anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, astfel încât
aceasta se impune a fi menţinută.
In ceea ce priveşte prevederile art. 6735
alin. 2 din Codul de procedură civilă, acestea reglementează reguli procedurale
privind împărţeala judiciară în acord cu dispoziţiile constituţionale privind
ocrotirea şi garantarea în mod egal a proprietăţii.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil şi art. 6735
alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicolae Gută în
Dosarul nr. 39.097/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 octombrie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu